Guvernul din Kosovo a respins acuzația în acest sens, asigurând că dronele nu au provenit de pe teritoriul său, transmite Agerpres.

Tensiunile dintre Kosovo și Serbia au crescut în legătură cu eforturile autorităților de la Pristina de a determina minoritatea sârbă să înlocuiască plăcuțele de înmatriculare datând din anii 1990, când Kosovo făcea parte din Serbia, cu plăcuțe după modelul kosovar.

"Nu pot să vă spun ale cui au fost acele drone, dar pot spune că toate au venit de pe teritoriul Kosovo", a declarat ministrul Milos Vucevic pe canalul RTS TV, fără a da alte detalii despre dronele respective.

Acesta a mai spus că președintele Aleksandar Vucic, care este comandantul suprem al forțelor armate ale Serbiei, a emis un ordin de a "elimina" toate dronele care intră în spațiul aerian sârb și a plasat forțele sârbe în stare de "alertă sporită".

Ministrul kosovar al apărării Armend Mehaj a negat în ce-l privește că dronele au venit dinspre Kosovo, a cărui majoritate etnică albaneză s-a revoltat împotriva regimului represiv al Belgradului, în 1998-1999, pentru a-și declara în cele din urmă unilateral independența, în 2008. Independența Kosovo a fost recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, printre care 22 dintre cele 27 de membre ale Uniunii Europene (excepțiile sunt Spania, România, Grecia, Slovacia și Cipru).

"Un astfel de discurs este doar un pretext pentru creșterea numărului trupelor sârbe la granița cu Republica Kosovo, ca mijloc de răspândire a unei stări de panică în rândul cetățenilor din amândouă statele", a declarat Mehaj.

Kosovo a încercat de mai multe ori în acest an să impună înlocuirea plăcuțelor de înmatriculare, dar a întâmpinat rezistență uneori violentă în nordul Kosovo, fief al naționalismului sârb. Săptămâna trecută, la presiunile SUA și UE, Kosovo a prelungit perioada de tranziție pentru schimbarea plăcuțelor, avertizând însă că după 21 noiembrie vor începe amenzi și după 21 aprilie anul viitor se va trece la confiscarea mașinilor celor care nu se conformează.

La aproape 15 ani după declararea independenței, circa 15.000 de etnici sârbi care trăiesc în nordul Kosovo continuă să considere această regiune ca făcând parte din Serbia și resping autoritatea statului kosovar.

NATO continuă să aibă în Kosovo circa 3700 trupe de menținere a păcii.