„Aceste atrocități nu trebuie să rămână nepedepsite'', a declarat ministrul de externe britanic James Cleverly, care a amintit de moartea militarilor și a civililor și de strămutarea a milioane de ucraineni.

„Iată de ce Regatul Unit a acceptat invitația Ucrainei de a se alătura acestei coaliții, contribuind cu expertiza noastră juridică pentru a explora opțiunile pentru a ne asigura că liderii Rusiei sunt trași la răspundere complet pentru acțiunile lor'', a explicat Cleverly.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus la sfârșitul lunii noiembrie să lucreze la crearea unui tribunal special însărcinat cu judecarea crimei de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, iar ministrul de externe german, Annalena Baerbock, a făcut apel la rândul său, luni seară, la un "nou format" al tribunalului.

Curtea Penală Internațională (CPI), al cărui sediu este la Haga, nu are competența să judece decât crimele de război și crimele împotriva umanității comise în Ucraina, însă nu și "crimele de agresiune" ale Rusiei, deoarece Moscova și Kievul nu sunt semnatare ale Tratatului de la Roma care a instituit tribunalul.

Apreciind că discuțiile pentru crearea unui astfel de tribunal pentru "crime de agresiune" ar putea dura, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a spus marți, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, că trebuie reflectat, într-o primă fază, la crearea unui parchet internațional pentru strângerea de probe.

Rusia a lansat în 24 februarie o agresiune neprovocată și nejustificată împotriva Ucrainei. Moscova pretinde că desfășoară o ''operațiune militară specială de denazificare'' a țării vecine și de protejare a populației rusofone din Ucraina.