Procurorii vor ca Plahotniuc să fie judecat pentru „furtul miliardului” separat de bancheri. Europa Liberă relatează că ieri, pe 15 septembrie, la Judecătoria Buiucani a avut loc o nouă ședință în dosarul lui Plahtoniuc și al foștilor conducători ai Băncii Naționale a Moldovei, acuzați de complicitate la furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în 2014. Avocatul care reprezintă interesele lui Vladimir Plahotniuc a solicitat amânarea câtorva ședințe pe motiv că se află în Grecia, unde-și asistă clientul în procedura de extrădare, care ar putea avea loc pe 25 septembrie. Pe de altă parte, procurorii Octavian Iachimovschi și Alexandru Cernei cer ca el fie judecat separat, deoarece cauzele penale în care o persoană este arestată ar trebui să fie judecate cu prioritate, iar, din cauza unui număr mare de inculpați, procesul ar putea merge mai lent. Din septembrie 2023, fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc este judecat în absență pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, care ar fi sustras în 2014 circa un miliard de dolari din sistemul bancar al R. Moldova. De asemenea, el este acuzat de escrocherie și spălare de bani. Oligarhul figurează încă în trei cauze penale, care se află la etapa investigațiilor - „Procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte”, „Metalferos” și cel în care i-a oferit mită fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, amintește Europa Liberă.

Noi ședințe de judecată în dosarele lui Lozovan și Nesterovschi, la Curtea de Apel Centru. Avocatul deputatului transfug neagă că ar cunoaște unde se află clientul său: „A dispărut fără veste” – titrează Ziarul de Gardă. Magistrații Curții de Apel Centru urmează să examineze cererile de apel depuse de avocații lui Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan împotriva sentințelor pronunțate de prima instanță, prin care cei doi deputați transfugi au fost condamnați la 12 și respectiv 6 ani de închisoare, pentru corupere și finanțarea unui partid politic din partea „unui grup criminal organizat”. Avocatul lui Alexandr Nesterovschi, susține în continuare că nu cunoaște unde se află clientul său. „Având în vedere rezonanța dosarului, nici nu aș vrea să cunosc unde se află”, a spus acesta pentru Ziarul de Gardă.

Cine are mai mare nevoie: Republica Moldova de UE sau UE de Moldova? - este titlul unui editorial semnat de jurnalistul economic Ion Preașcă pentru Veridica.md, care se referă la un curent de opinie promovat de adversarii integrării europene, potrivit căruia Uniunea Europeană ar avea nevoie de Republica Moldova „doar în calitate de piață de desfacere și ca sursă de materii prime”. Autorul subliniază, însă, că UE este de mai bine de un deceniu principala piață și principalul finanțator al Republicii Moldova. Și atunci când Rusia punea embargouri în calea exporturilor de fructe, legume și alte produse agricole, UE oferea susținere financiară agricultorilor și deschidea piața pentru produsele moldovenești. De asemenea, Republica Moldova a fost prima țară din Parteneriatul Estic care a obținut un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, fiind un exemplu pentru alte țări din regiune. Mulți dintre moldoveni au uitat deja despre faptul că, până în aprilie 2014, pentru a putea călători în statele UE era nevoie de viză, ceea ce implica o procedură deloc ușoară și apelarea la serviciile unor firme de turism. Concluzia autorului este că Republica Moldova are nevoie de UE mai mult ca niciodată pentru a reuși în calea spre integrare europeană și a se depărta de influența rusă.

„Rusia vrea să atragă Republica Moldova în războiul împotriva Ucrainei, pentru că are nevoie de carne de tun”, atenționează fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, la Jurnal TV. „Rusia nu-și mai poate permite jocul de-a democrația și să mai aștepte patru ani până când partidele pro-ruse poate vor reuși să ia majoritatea în Parlament. Pentru că peste patru ani, Moldova poate va fi membră a UE și atunci Rusia nu va mai avea instrumentele pe care le are acum”, a declarat Anatol Șalaru. Iar istoricul Ștefan Bejan observă că este pentru prima dată când propaganda Rusiei acționează și în diasporă. „Înțelegând că diaspora nu va vota partide pro-ruse, (rușii) au mers pe două opțiuni: descurajarea diasporei de a ieși la vot sau să fie orientată spre partide precum „Democrația Acasă”. El țintește acel electoral de tip AUR”, a comentat Ștefan Bejan la Jurnal TV.

Într-un interviu la RFI, Victor Guzun, fostul ambasador al Republicii Moldova în Estonia și membru activ al Diasporei, îndeamnă la o participare masivă la alegerile parlamentare din 28 septembrie în susținerea parcursului european. „Nu avem alternativă. Țara se află într-adevăr în pericol. Și consecințele acestor alegeri vor fi nu pentru următorii patru ani, ci pentru următoarele decenii. Suntem într-un tren ascendent către Uniunea Europeană și vă rog frumos să nu pierdem acest tren. S-ar putea întâmpla ca nici stația viitoare să nu fie, și nici tren să nu mai existe”, a atenționat Victor Guzun. El a mai subliniat că Republica Moldova se află la frontiera celui mai mare război de după cel de-Al Doilea Război Mondial. „Suntem într-o plină operațiune informațională masivă, foarte bine coordonată și foarte bine finanțată din partea agresorului Federația Rusă, care nicidecum nu-și dorește binele Republicii Moldova și va utiliza toate resursele posibile ca noi să deraiem de la cursul european”, a mai spus Victor Guzun.

„Urzeala argaților și jocul nepatrioților. Cum și de ce i-a adus Rusia pe Dodon, Voronin, Vlah și Tarlev în același balon de săpun”, scrie Cotidianul.md. În contextul alegerilor parlamentare din acest, Moscova și-a construit o altă strategie pentru a evita fragmentarea electoratului – unificarea partidelor pro-ruse, pe modelul folosit și în alte state CSI și constituirea unor blocuri electorale „umbrelă”, pro-Moscova, formate din mai multe partide care nu ating pragul electoral. Un astfel de exemplu este și așa-zisul Bloc „Patriotic”. Potrivit publicației, respectiva coaliție gândită ca un front comun împotriva pro-europenilor colcăie din pricina disensiunilor și a intereselor personale ale „figurilor istorice”. Iar consolidarea încrederii în interiorul blocului zis „patriotic” pare puțin probabilă, în condițiile în care Dodon, Voronin, Tarlev și Vlah sunt pe lungimi de undă diferite, incapabile să mai ajungă la electoratul nostalgic.

Locuitorii din Găgăuzia au căzut pradă minciunilor grupării „ȘOR” și acum sunt obligați să plătească amenzi pentru așa-zisul „ajutor” financiar, primit din partea unor bănci din Rusia, scrie Deschide.md, care îl citează pe deputatul Adunării Populare din regiune, Alexandr Tarnavschi. El s-a referit la acordul din 2024, semnat și aprobat de conducerea Găgăuziei cu Promsveazbank – o instituție financiară aflată sub sancțiuni internaționale – prin care 20 de mii de pensionari și 5 mii de bugetari din autonomie urmau să primească lunar câte 2 mii de lei. În pofida faptului că legislația Găgăuziei prevede expres că asemenea acorduri urmează să fie avizate de Ministerul Afacerilor Externe, conducerea autonomiei, subordonată condamnatului fugar Ilan Șor, l-a semnat fără a ține cont de acest aspect. Documentul respectiv urma să fie confirmat și de Adunarea Populară din Găgăuzia – fapt care, la fel, a fost ignorat. În consecință, gruparea „ȘOR” a început să ofere ilegal pensionarilor și bugetarilor mijloace bănești, ceea ce a dus la sancționarea și amendarea acestora de către Poliție pentru acceptarea finanțării din partea unor structuri criminale. „Dacă Ilan Șor și echipa sa din conducerea Găgăuziei ar fi dorit sincer și dezinteresat să ajute oamenii, ar fi procedat conform legii. Dar scopul lor a fost altul – nu ajutorul, ci provocarea. Să-i amăgească pe oameni, iar apoi să spună «noi am vrut, dar nu ni s-a permis»”. „Le trebuia un scandal, și l-au obținut. Dar prețul acestui scandal au fost miile de oameni înșelați din Găgăuzia”, susține Tarnavschi.