În cadrul unei dezbateri organizate de Agenția de Presă IPN, experții au evidențiat necesitatea recunoașterii oficiale a foametei organizate și implementarea unui program educațional național pentru studierea acestei perioade, transmite Radio Chișinău.

Doctorul în istorie, Ștefan Bejan, a evidențiat discrepanța dintre amploarea tragediei și modul în care este tratată politic. Deși efectele foametei din 1946-1947 sunt vizibile până astăzi în Găgăuzia, inclusiv prin faptul că satele nu și-au recuperat populația de dinainte de 1940, autoritățile locale renunță la termenul de „foamete organizată” pentru a nu supăra Federația Rusă.

 „Din totalul de 123.000 de victime au fost documentate în teritoriul RSSM-ului, deși aici sunt unele discuții. În localitățile Găgăuziei, ponderea a fost chiar de zece ori mai mare decât în celelalte regiuni și, după cum spuneam, vorbim despre unele localități care și-au pierdut 60% din populație în acea perioadă. În școlile din Găgăuzia unii profesori de istorie prezintă astăzi istoria scrisa la Moscova în care foametea este prezentată iarăși ca ceva abstract. În Rep. Moldova, vara se comemorează. Găgăuzia pe 19 octombrie. Și s-a renunțat la această caracteristică de „foamete organizată”, tocmai pentru că până în prezent în Federația Rusă nu există o condamnare a crimelor staliniste. Și atunci clasa politică din Găgăuzia a considerat că dacă această zi va fi „ziua foametei organizate”, asta înseamnă că va supăra Federația Rusă”, transmite Ștefan Bejan.

Republica Moldova trebuie să îmbunătățească educația istorică despre tragediile perioadei sovietice, adoptând programe școlare obligatorii despre foametea organizată, a declarat primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov. El a subliniat că problema principală vine din sistemul educațional, unde profesorii și directorii ar trebui să cunoască în profunzime istoria pentru a o putea preda corect.

 „La nivel central, în școli, Ministerul de Educație trebuie să aibă un program de studiere a istoriei și nu trebuie să întrebi pe cineva dacă se poate sau nu se poate. Noi trăim în Republica Moldova, iar în primul rând în școală și în universitate trebuie implementat un examen pentru profesori. Cei care îi învață pe copii trebuie să cunoască istoria, dar nu toți o cunosc, foarte puțini o cunosc. Trebuie mai multe informații prin teatru, televiziune, emisiuni, mass-media, și după aceea se va schimba situația. Dacă vorbim de limba găgăuză, trebuie să avem un program în grădinițe până la șase ani”, spune Serghei Anastasov.

Expertul Igor Boțan a explicat că fenomenele sociale se schimbă lent, pentru că au o inerție mare. De aceea, schimbarea percepției despre foametea organizată necesită un efort pe termen lung, bazat pe educație constantă și discuții publice continue.