Unul dintre autorii sesizării, deputatul neafiliat Octavian Țîcu susține că prin legea cu privire la funcționarea limbilor se încalcă suveranitatea și independența Republicii Moldova. În pledoaria sa din fața magistraților Curții Constituționale, el a făcut referire la trecutul istoric.

„Au fost timpuri când limba română era vorbită doar atunci când ne plângeam morții și ne cântam doinele, iar în perioadele sovietice pentru limba română, oamenii au făcut Gulagul. Declarația de independență punctează în mod expres faptul că limba română este limba de stat. În Constituție nu se vorbește despre o limbă interetnică. Se încearcă o revoluție lingvistică în R. Moldova, prin instituirea unui bilingvism și promovarea limbii ruse la rangul de limbă de stat”, a declarat Octavian Țîcu. 

Și deputatul Platformei DA, Dinu Plîngău, care a contestat această lege, face referire la faptul că documentul a fost adoptat cu încălcarea regulamentelor. Mai mult, o astfel de lege presupune costuri suplimentare.

„Astăzi nu vorbim în mod special despre limbi sau despre atacarea unei limbi sau etnii, noi astăzi vorbim despre nerespectarea unor prevederi constituțional, despre discriminarea unor persoane care din cauza legii ar putea să nu se poată angaja. Această lege contravine în mod vădit atât sub aspect de procedură, cât și de fond. Este o discriminare vădită a populației Republicii Moldova, este un fapt ce poate diviza poporul”, a menționat Dinu Plîngău. 

Deputatul socialist, Vasile Bolea, unul dintre votanții legii, neagă că ar fi fost încălcată vreo procedură și spune că nici de cheltuieli suplimentare nu ar fi nevoie.

„La adoptarea proiectului de lege au fost respectate procedurile prescrise de regulamentul Parlamentului. Prin adoptare sunt respectate drepturile cetățenilor de a studia și a valorifica limba maternă, cu garantarea de către stat a statutului oficial a limbii de stat în toate sferele vieții, iar limbii ruse i se oferă statutul de limbă de comunicare interetnică”, a spus deputatul. 

Reprezentantul Guvernului, ministrul interimar al Justiției, Fadei Nagacevschi, consideră că nu toți cetățenii Republicii Moldova sunt pregătiți să vorbească în limba română și din acest motiv crede că ar fi nevoie de o limbă de comunicare interetnică.

„Noi trebuie să tindem ca limba română să devină o limbă cunoscută de toți cetățenii R. Moldova, limba rusă ca limbă de comunicare interetnică e o etapă provizorie de dezvoltare a istoriei R. Moldova. Odată ce nu am pregătit populația țării să cunoască limba română pentru a comunica cu autoritățile oficiale, se propune posibilitate ca ei să ai posibilitatea de a comunica interetnic”, a afrmat Nagacevschi. 

Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova a fost modificată la sfârșitul anului trecut de deputații PSRM și cei din așa-zisa platformă „Pentru Moldova” care include Partidul Șor. Legea a trezit nemulțumiri printre deputații opoziției și în societate, fiind considerată un motiv de reluare a divizării sociale.