Președinții Republicii Moldova și României, Maia Sandu și Nicușor Dan, au participat împreună duminică, 31 august, la Marea Dictare Națională, în cadrul sărbătorii anuale a limbii române, marcată în ambele state. Momentul politic important din Republica Moldova și-a făcut loc în cuvântări, mai ales în cazul oaspetelui de la București, reține Europa Liberă. „Sunteți mai europeni decât europenii și locul dvs este în UE”, a spus Nicușor Dan în aplauzele mulțimii adunate în centrul Chișinăului, pe o vreme frumoasă. În scurtul său discurs, el i-a prezentat pe cetățenii moldoveni ca pe un exemplu pentru românii de peste Prut, mai ales în ceea ce privește păstrarea „limbii și identității”. „Poate n-ar fi rău să copiem (în România) Marea Dictare, începând cu clasa politică”, a spus în glumă liderul român, prezentându-i pe românii din România, începând chiar cu sine însuși, mai răsfățați de soartă decât moldovenii de peste Prut. „Acum sunteți din nou un exemplu pentru Europa și lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația” - a spus președintele român, prezicând că noile provocări, ca și acelea din trecut, „vin din aceeași parte”. Vizita lui Nicușor Dan în Moldova are loc după ce la 27 august, de Ziua Independenței, la Chișinău s-au aflat președintele francez Emmanuel Macron, premierul polonez Donald Tusk și cancelarul german Friedrich Merz.

RFI reține discursul Maiei Sandu de la Marea Dictare Națională, care a menționat că prezența președintelui României la Chișinău „este un semn de prietenie și de solidaritate, dar mai ales o dovadă că limba română rămâne cea mai puternică punte între cele două maluri ale Prutului”. „Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a subliniat Maia Sandu în adresarea sa către participanți. Președinta a mai spus că limba română nu este doar limbă oficială a Uniunii Europene, ci este răspândită pe întreg continentul și dincolo de el. „Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a punctat Maia Sandu. Marea Dictare Națională, ajunsă la cea de-a treia ediție, este organizată de Ministerul Educației și Cercetării și este deschisă tuturor celor pasionați de limba română.

„Politicienii pro-ruși nu muncesc în cele mai bune interese ale cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat ex-ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks, care, la finalul mandatului său, a oferit un interviu în limba română pentru Ziarul de Gardă. Ambasadorul a subliniat că ideea promovată de pro-ruși, că trebuie „să fim prieteni și cu Rusia, și cu UE” nu este una funcțională în actualul context, deoarece „UE nu este doar o piață, este o comunitate de valori și pentru noi este important ca viitoarele țări membre să reprezinte aceste valori”. Janis Majeiks a mai spus că s-a așteptat ca susținerea populației pentru integrarea europeană să fi crescut mai mult în această perioadă, iar un motiv pentru care lucrul acesta nu s-a întâmplat este dezinformarea. Ambasadorul s-a referit și la promisiunea actualelor autorități de a integra Republica Moldova în UE în 2028 – „un obiectiv ambițios”. „Nu va fi facil, dar este posibil”, a subliniat diplomatul. „Dacă rezultatul alegerilor va fi un Parlament pro-european, cred că parcursul integrării europene va fi ireversibil”, a mai declarat Janis Majeiks.

Schimbări majore au avut loc în structurile de putere de la Kremlin, cu impact direct asupra politicii Moscovei față de Republica Moldova, susține expertul de la WatchDog Valeriu Pașa, într-un comentariu preluat de Cotidianul.md, în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a convocat vineri o ședință a Consiliului de Securitate, având ca temă „politica Rusiei în spațiul CSI”. Deși deciziile nu au fost anunțate public, ulterior a fost emis un decret prin care două direcții din administrația prezidențială, responsabile de coordonarea politicilor rusești în regiune, au fost lichidate și comasate într-o nouă structură, subordonată lui Serghei Kirienko. Valeriu Pașa descrie astfel personajul: „El, oficial, este șef adjunct al administrației prezidențiale. Neoficial – al doilea om în Rusia putinistă. Kirienko este cinic, trădează cei mai apropiați oameni, nu prețuiește viața umană, execută orice mizerie (…). El ‘s-a băgat’ pe subiectele care vizează Moldova de prin 2023”. Către final, expertul de la WatchDog a transmis următorul îndemn: „Cum am mai zis – punem centura și votăm! Indiferent ce provocări ne pregătește acest cardinal negru al Kremlinului și slugile lui din Moldova”.

Vitalie Ciobanu scrie, într-un editorial pentru DW, despre moldovenii care ar vota pe 28 septembrie partide sau blocuri declarat pro-moscovite sau camuflat prorusești. Potrivit autorului, aceștia nu-și vor justifica alegerea prin dragostea lor pentru „cultura rusă”, ci prin speranța că va fi gazul ieftin și pâinea aproape gratis, ca în Uniunea Sovietică. Unii dintre ei se vor gândi de asemenea că astfel vor scăpa de război, că Rusia îi va ierta, că va fi miloasă cu ei. Pe de altă parte, alegerea din 28 septembrie este cumva nedreaptă, ingrată, spun alți cetățeni situați mai la centru, care, potrivit autorului, sunt „obligați să treacă  cu vederea erorile actualei guvernări de dragul parcursului european” și să privească lucrurile „prin prismă geopolitică, a confruntării dintre Vest sau Est”.  Din păcate, aceasta e situația, pe timp de război sacrificăm nuanțele, spune autorul, subliniind că „guvernarea PAS nu a reușit poate să livreze mai mult”, dar „ar trebui să fii orb ca să nu-i recunoști realizările – creșterea salariilor și pensiilor, lucrările de infrastructură, dotarea spitalelor, interconectarea la sistemul electric românesc și european etc. Dar cel mai important este că actuala guvernare nu a furat și nu a subminat valorile naționale, dimpotrivă!, nu a trădat orizontul spre care tindem: Uniunea Europeană și ieșirea Republicii Moldova din sfera de influență rusească”, conchide Vitalie Ciobanu.