Din cele aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare rusești înghețate de țările participante la sancțiuni la începutul războiului, majoritatea – peste 200 de miliarde de euro – se află în UE. Pe măsură ce titlurile rusești ajung la maturitate și sunt reinvestite de intermediarii financiari, ele generează profit, arată Politico Europe.

“Rusia este răspunzătoare pentru daunele masive cauzate de războiul său de agresiune împotriva Ucrainei. Sunt necesare progrese decisive, în coordonare cu partenerii, în ceea ce privește modul în care orice venituri extraordinare deținute de entități private, care provin direct din activele blocate ale Rusiei, ar putea fi direcționate pentru a sprijini Ucraina și redresarea și reconstrucția sa, în concordanță cu obligațiile contractuale aplicabile și în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional. Consiliul European invită Înaltul Reprezentant și Comisia să accelereze lucrările în vederea prezentării unor propuneri”, arată concluziile adoptate de șefii de state și de guverne din Uniunea Europeană.

UE a lansat ideea de a impozita aceste profituri în beneficiul Ucrainei – dar Banca Centrală Europeană și capitalele, inclusiv Parisul și Berlinul, și-au exprimat îndoielile. Acestea se tem că această măsură ar agita piețele financiare și ar slăbi poziția euro ca monedă de rezervă.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a cerut liderilor un mandat pentru a face propuneri legale, subliniind o declarație de susținere a miniștrilor de finanțe din G7 emisă la începutul acestei luni, potrivit unor persoane familiare cu discuțiile liderilor.

În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru continuarea politicii de sancțiuni împotriva Rusiei, dar și pentru identificarea de soluții legale în vederea utilizării activelor imobilizate ale Rusiei în procesul de reconstrucție a Ucrainei, a transmis Palatul Cotroceni într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Țările baltice, Danemarca, Suedia, Finlanda și Polonia s-au pronunțat în favoarea acestei idei.

Premierul belgian Alexander De Croo a cerut ca toate riscurile juridice, macroeconomice și monetare implicate să fie luate în considerare, la fel ca și luxemburghezul Xavier Bettel.

Referitor la angajamentele de securitate, “Consiliul European invită Înaltul Reprezentant, pe baza unui cadru care urmează să fie aprobat de Consiliu, să se consulte cu Ucraina cu privire la viitoarele angajamente în materie de securitate ale UE și să raporteze cu privire la aceste discuții în cadrul reuniunii Consiliului European din decembrie”.

“Sprijinul militar și angajamentele în materie de securitate vor fi asigurate cu respectarea deplină a politicii de securitate și apărare a anumitor state membre și ținând seama de interesele de securitate și apărare ale tuturor statelor membre”, se arată în concluziile citate.

În acest context, președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru adoptarea unui pachet cuprinzător privind angajamentele de securitate pentru Ucraina.