Potrivit sursei citate, printre aceste decizii se numără declararea a patru noi grupuri tactice NATO în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, consolidarea posturii NATO în toate domeniile (terestru, maritim, aerian, spațial și cibernetic), acordarea de sprijin suplimentar Ucrainei, care va fi reprezentată virtual de președintele Volodimir Zelenski, și intensificarea sprijinului pentru alți parteneri aflați în pericol din cauza presiunii rusești.

“Deciziile pe care le vom lua mâine vor avea implicații de anvergură Mă aștept ca liderii să fie de acord să consolideze poziția NATO în toate domeniile. Cu o sporire majoră a prezenței forțelor noastre în partea estică a Alianței – pe plan terestru, aerian și maritim“, a declarat miercuri secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă în care a prefațat mizele reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, întrunire ce poate fi considerată cel mai important summit aliat din ultimele decenii, într-un moment în care Rusia a readus războiul în Europa, ofensivă militară ce a determinat Alianța Nord-Atlantică să demareze un proces de resetare a descurajării și apărării colective pe termen lung.

Stoltenberg a afirmat că primul pas în această direcție este desfășurarea a patru noi grupuri tactice NATO în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

“Împreună cu forțele noastre existente în țările baltice și în Polonia, acest lucru înseamnă că vom avea opt grupări tactice multinaționale NATO de-a lungul întregului flanc estic. De la Marea Baltică până la Marea Neagră. Ne confruntăm cu o nouă realitate pentru securitatea noastră. Așadar, trebuie să ne resetăm descurajarea și apărarea pe termen lung”, a spus el, lăsând astfel să se înțeleagă că deciziile summitului extraordinar vor fi o prelungire a măsurilor convenite de miniștrii apărării și de miniștrii de externe în cadrul întrunirilor lor cu caracter extraordinar din această lună.

El a reiterat că, pentru a consolida securitatea euro-atlantică, aliații NATO vor trebui să își dubleze eforturile pentru a investi mai mult în apărare.

În acest sens, Stoltenberg a subliniat că “există un nou sentiment de urgență. Pentru că nu putem lua pacea ca fiind de la sine înțeleasă”.

La reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din țările aliate, care a avut loc la 4 martie, NATO a demarat discuțiile pentru o decizie privind creșterea semnificativă a prezenței sale militare pe flancul estic pe fondul războiului ruso-ucrainean declanșat de invazia militară a Rusiei, Jens Stoltenberg precizând atunci că este vorba despre o diferență conceptuală, de la descurajare prin prezență” militară la “descurajare prin apărare”. Precizările lui Stoltenberg au venit după ce ministrul de externe Bogdan Aurescu a cerut ca NATO să își “regândească total” postura de descurajare de pe flancul estic. “Condițiile sunt total diferite de cele pe care le-am avut atunci când am început să construim această postură. Trebuie să adaptăm postura la realitatea care arată că trupele rusești se află în Ucraina și în Belarus. Așadar, trebuie să regândim totul”, a spus șeful diplomației de la București. Astfel, miniștrii apărării din țările NATO au stabilit la 16 martie, în cadrul unei reuniuni extraordinare la Bruxelles, că invazia militară a Rusiei în Ucraina creează o nouă realitate de securitate și au decis asupra unor măsuri concrete de resetare a descurajării și apărării colective pe termen lung. Concret, această resetare ar putea include forțe substanțial mai mari în partea estică a Alianței, mai multă putere aeriană aliată și un număr semnificativ de nave de luptă.