Că de securitatea Ucrainei depinde și securitatea Republicii Moldova se înțelege foarte bine și la București, și la Bruxelles. Dar se pare că nu și la Washington. Vorbind în fața jurnaliștilor pe 24 noiembrie, după participarea la reuniunea extraordinară a liderilor UE în chestiunea Ucrainei, președintele Nicușor Dan a subliniat „legătura directă dintre securitatea Ucrainei și cea a Republicii Moldova și a regiunii în ansamblu, iar negocierile de pace trebuie să țină cont de acest lucru”.

Și Kaja Kalas, înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate,  consideră că negocierile privind acordul de pace pentru Ucraina trebuie să vizeze și retragerea trupelor ruse aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Dar nici Europa, nici România nu se află la masa negocierilor și, prin urmare, nu ne pot ajuta în deplină măsură.

Spre deosebire de Ucraina și alte state post-sovietice, Republica Moldova dispune de o ușă proprie spre NATO. Pe ea scrie: reunirea cu România. Diplomația noastră (de pe Bâc și de pe Dâmbovița) s-a interesat cum se vede o asemenea soluție la Washington, Bruxelles, Berlin, Paris, Londra, Kiev, în alte capitale europene?

Poate ar fi cazul ca această posibilitate să fie consfințită printr-un acord oficial, care să prevadă declanșarea procedurii de reunificare urgentă odată cu primul indiciu că Rusia pregătește un atac armat asupra Republicii Moldova?” con concluzionează retoric publicistul și analistul Nicolae Negru în editorialul său de pe Veridica.

În timp ce lumea discută despre eventuale negocieri privind viitorul Ucrainei, manualul de avertisment există deja, scris la doar câteva sute de kilometri distanță, pe malul Nistrului. R Moldova este exemplul statului care a crezut că, semnând cu Moscova acorduri de pace, va primi stabilitate și retragerea trupelor. În schimb, s-a trezit cu un război înghețat, o garnizoană rusă rămasă pe termen nedefinit și un conflict folosit ca instrument de presiune generație după generație scrie analistul politic Mihai Isac în editorialul său „Lecții din Basarabia: cum arată, în realitate, promisiunile de pace ale Rusiei„ publicat de deschide.md

Experiența R. Moldova demontează trei iluzii care apar inevitabil ori de câte ori se vorbește despre „compromis” cu Moscova.

Prima iluzie este că prezența militară rusă poate fi neutră. Eticheta de „pacificator” sună tehnic, aproape benign. În realitate, misiunea rusă de pe Nistru a fost, încă de la început, parte a problemei, nu a soluției spune comentatorul.

A doua iluzie este că semnătura Rusiei pe un document internațional înseamnă, în sine, garanție. R. Moldova are pe hârtie acordul din 1992, acordul din 1994, angajamentele de la Istanbul și declarațiile succesive ale OSCE. În practică, niciunul nu a produs retragerea completă a trupelor sale.

A treia iluzie este faptul că dependența economică va modera comportamentul politic. R. Moldova a rămas, timp de decenii, dependentă de gazul rusesc. Crizele recente au arătat cât de ușor poate fi transformată această dependență într-o armă.

Pentru observatorii externi, lecția este limpede, și anume o „pace” care păstrează pe teritoriul tău trupe ruse, sub orice etichetă, împreună cu o dependență structurală de resurse controlate de Moscova, nu este un armistițiu, este doar începutul unei alte faze a conflictului mai scrie Mihai Isac în editorialul său de pe deschide.md

Gazul natural a ajuns la cel mic preț pe bursă din utimele 16-17 luni. Aceste date creează așteptarea scăderii tarifelor plătite de consumatorii finali în facturi, mai ales în contextul unor declarații din spațiul public, în care se menționează despre existența premiselor pentru scăderea prețului. Totuși, tarifele actuale rămân dependente în primul rând de metodologia de calcul a ANRE, care este una depășită.

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat, a explicat, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, că metodologia utilizată astăzi de ANRE nu mai corespunde realităților unei piețe în care prețul gazului se schimbă de la o oră la alta.

Actuala metodologie de stabilire a tarifelor la gaze, adoptată în 2021, nu mai corespunde realităților de pe piață. Atunci, Republica Moldova avea un contract stabil cu Gazprom, iar prețul gazului se modifica trimestrial, ceea ce permitea estimarea unui preț mediu anual încă din luna ianuarie.

În prezent însă, gazul este achiziționat de pe bursă, unde prețurile variază constant, de la o zi la alta sau chiar de la o oră la alta.

Acest context face ca un tarif fix să nu mai poată reflecta fluctuațiile reale ale pieței, ceea ce generează nemulțumiri atunci când prețurile de pe bursă scad sub tariful în vigoare.

De aceea, sunt imperios necesare niște mecanisme funcționale de ajustare periodică a tarifelor, astfel încât acestea să fie aliniate cu evoluțiile pieței mai spune expertul în energetică Sergiu Tofilat.

Audieri publice la Parlament în legătură cu gestionarea fondurilor publice de către Compania „Teleradio-Moldova”. Directorul instituției: „Speculațiile pot avea dreptul la existență, dar n-au nicio fundamentare reală”- este titlul unui articol publicat de Ziarul de Gardă.

În rezultatul auditului, Curtea de Conturi a evidențiat unele neconformități în raport cu cadrul normativ aplicabil, care au afectat procesele de planificare și executare a veniturilor și cheltuielilor, precum și modul de administrare a patrimoniului public gestionat de Compania „Teleradio-Moldova”. O altă constatare se referă la modalitatea de repartizare a veniturilor proprii ale instituției, obținute din activități comerciale.

Totodată, conform Parlamentului, lipsa unor politici interne pentru achizițiile exceptate de la legislația privind achizițiile publice a determinat efectuarea de către companie a unor procurări în valoare totală de peste 13,3 milioane de lei fără documentarea etapelor de identificare a necesităților, fără justificarea obiectivă a prețurilor și fără asigurarea transparenței prin publicarea informațiilor relevante. Au mai fost constatate neconformități referitoare la lansarea investițiilor pentru construcția noului sediu al TRM se mai arată în articolul Ziarului de Gardă.