Lecții din Basarabia: cum arată, în realitate, promisiunile de pace ale Rusiei (Revista Presei)
-
01 Decembrie 2025 09:27
Negocierile pentru pace în Ucraina și impactul asupra securității Republicii Moldova este subiectul care ține capul de afiș al articolelor de presă apărute astăzi.
Lecții din Basarabia: cum arată, în realitate, promisiunile de pace ale Rusiei, scrie analistul politic Mihai Isac într-un editorial pe Deschide.md. În timp ce lumea discută despre eventuale negocieri privind viitorul Ucrainei, manualul de avertisment există deja, scris la doar câteva sute de kilometri distanță, pe malul Nistrului. R Moldova este exemplul statului care a crezut că, semnând cu Moscova acorduri de pace, va primi stabilitate și retragerea trupelor. În schimb, s-a trezit cu un război înghețat, o garnizoană rusă rămasă pe termen nedefinit și un conflict folosit ca instrument de presiune generație după generație... Experiența R. Moldova demontează trei iluzii care apar inevitabil ori de câte ori se vorbește despre „compromis” cu Moscova. Prima iluzie este că prezența militară rusă poate fi neutră... A doua iluzie este că semnătura Rusiei pe un document internațional înseamnă, în sine, garanție... A treia iluzie este faptul că dependența economică va modera comportamentul politic... Pentru observatorii externi, lecția este limpede, și anume o „pace” care păstrează pe teritoriul tău trupe ruse, sub orice etichetă, împreună cu o dependență structurală de resurse controlate de Moscova, nu este un armistițiu, este doar începutul unei alte faze a conflictului... Când se vorbește, azi, despre „negocieri” și „compromis” cu Rusia, primul lucru care ar trebui pus pe masă nu sunt schițele diplomatice, ci harta acelor teritorii în care armata rusă a venit „temporar” și n a mai plecat: din Transnistria până în Abhazia, Osetia de Sud, Donbas și Crimeea. Cazul R. Moldova, început în anii ’90 și încă nerezolvat, arată că adevărata miză nu e ce promite Moscova la semnarea unui acord, dar ce este dispusă comunitatea internațională să facă atunci când, inevitabil, Kremlinul decide să-l încalce.
Război și... (proiect de) pace: între „frustrările imperiale” ale Rusiei și „pierderea demnității” Ucrainei. Proiectul inițial de pace, din 28 de puncte, atribuit Președinției americane, dar care de fapt „a fost scris la Moscova”, este o „lucrătură care scoate în prim-plan dorințele pe care le urmărește Rusia în reglementarea acestui război”, afirmă analistul Igor Boțan, la Europa Liberă Moldova. Comentatorul consideră că, fără ca liderii europeni să intervină, așa cum s-a întâmplat la reuniunea lor și a oficialilor americani de la Geneva, garanțiile verbale de securitate oferite de Rusia ar fi continuat să fie „un fake”. În același context, analistul Nicolae Negru se întreabă „Dar noi ce facem? Noi avem trupe rusești pe teritoriul nostru...”. În opinia sa, posibilitatea ca „frustrările imperiale ale Rusiei să-și găsească un alt debușeu, o altă ușă... (spre R.Moldova, de exemplu) este greu de neglijat”. Comentatorul consideră că, prin urmare, „ar fi rezonabil, ar fi logic ca, atunci când se discută garanțiile de securitate pentru Ucraina, să se discute și garanțiile de securitate pentru R. Moldova”. Deoarece, „și noi suntem țintă a acțiunilor imperialiste ale Rusiei, suntem atacați hibrid și – iată – nu întotdeauna doar hibrid...”. Nicolae Negru mai crede că din partea autorităților moldovene „nu ar strica mai multă concretețe” când este vorba de accentuarea locului concret în care Republica Moldova ar trebui să se regăsească într-o nouă arhitectură de securitate comună.
ISTORIA NE IMPLICĂ: Cine poate garanta securitatea R. Moldova? Mulți moldoveni s-au lăsat păcăliți de propagandă și privesc NATO ca pe o forță ostilă, constată Cotidianul. ISTORIA NE IMPLICĂ și ne pune mereu în fața unor alegeri. Cine poate garanta securitatea Republicii Moldova atunci când țara vecină este devastată de războiul dus de Putin, iar dronele Rusiei zboară pe deasupra capetelor noastre? Din păcate, mulți moldoveni s-au lăsat păcăliți de propagandă și privesc NATO ca pe o forță ostilă, pentru că reprezintă o barieră în calea ocupanților lui Putin. Din păcate, NATO nu ne poate apăra direct dacă Rusia ajunge la Nistru pentru că Republica Moldova nu este țară membră a Alianței. Tot ceea ce face NATO este să ne învețe cum să rămânem în viață. Cotidianul publică un reportaj video realizat de Viorica Tătaru și Andrei Captarenco despre efectele nocive ale propagandei pro-ruse asupra securității naționale.
„Locul nostru e să fim foarte prudenți când facem declarații și vizăm Federația Rusă”, declară Vasile Costiuc, la Podcast ZdCe. Acesta spune că „Noi în situația asta nici măcar sub masă nu suntem. Dacă cineva crede că suntem la masa discuțiilor de la egal la egal, înseamnă că nu înțelege cum funcționează sistemul internațional al celui mai puternic. (…) Statele mici trebuie să aibă o politică foarte echilibrată, ca să nu spun deșteaptă. Asta nu înseamnă că ne ducem în genunchi la Federația Rusă. Asta nu înseamnă că noi acceptăm și vrem să devenim vasali”, a declarat Vasile Costiuc, președintele Partidului Democrația Acasă, invitat în cadrul Podcast ZdCe. Proaspătul deputat în Parlamentul R. Moldova mai răspunde la întrebări legate de planul de pace propus de SUA și atitudinea față de susținerea Ucrainei, despre activitatea sa politică de până în prezent și relația cu George Simion și partidul AUR din România, și despre Victoria Furtună și rețeaua Șor.
Adevărata identitate a lui Scarlett Karoleva – o investigație realizată de RISE Moldova. Scarlett. Scarlett Karoleva. Așa apare pe ecranele televiziunilor din mai multe țări. Cu acest nume se prezintă politicienilor și sub acest pseudonim afirmă că Uniunea Europeană este o dictatură. Înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova a participat la evenimente politice controversate alături de lidera Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună. Într-un material video difuzat recent de Russia Today, Scarlett zicea că alegerile din septembrie erau cruciale, deoarece vor fi printre puținele oportunități de a menține această țară liberă și suverană: „Oamenii din Moldova sunt hrăniți cu minciuna că odată ce vor intra în Uniunea Europeană, vor avea suveranitate, libertate și democrație. Nu pot decât să râd, pentru că nu există nimic mai nedemocratic decât UE”. RISE Moldova și televiziunea publică suedeză SVT a aflat că Scarlett Karoleva este cetățeană a Republicii Moldova și deține în realitate un alt nume. Detalii vedeți pe rise.md.

