LA LIBRE BELGIQUE | O trecere în revistă a mișcărilor de extremă dreaptă din Europa

  • 27 Septembrie 2017 10:54
LA LIBRE BELGIQUE | O trecere în revistă a mișcărilor de extremă dreaptă din Europa Sursa: www.lalibre.be

Panorama principalelor partide de extremă dreaptă din Uniunea Europeană, după ascensiunea istorică a AfD la alegerile parlamentare germane, unde aceasta s-a impus ca a treia forță politică a țării. Formațiune populistă anti-imigrație care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat 12,6% din voturi.

Mișcarea, care poate spera la nu mai mult de 90 de deputați, este primul partid al dreptei dure care intră în Bundestag după 1945, scrie LA LIBRE BELGIQUE.

Franța

După o campanie axată pe ieșirea din zona euro, restabilirea frontierelor și imigrație, candidatul Frontului Național, Marine Le Pen, s-a calificat pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale din luna mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6 milioane de voturi, 21,3%).

Ea a fost apoi învinsă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din voturi. În alegerile parlamentare care au urmat, FN nu a reușit să formeze un grup în Adunarea Națională, unde a trimis opt deputați.

Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a întreprins de atunci o "refondare" a partidului, în timp ce mâna sa dreaptă, Florian Philippot, tocmai a părăsit-o.

Olanda

Partidul pentru Liberate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders, a devenit, în luna martie, a doua forță în Parlamentul olandez, după liberali, cu 20 din cele 150 de locuri.

Mișcarea creată în 2006 rămâne ostracizată de celelalte formațiuni politice. Negocierile pentru formarea unui guvern de coaliție se află încă într-un impas.

Bulgaria

Naționaliștii bulgari, care au ajuns pe locul al treilea în alegerile legislative din 2017, într-o coaliție intitulată "Patrioții uniți", s-au alăturat guvernului în luna mai, unde au primit două posturi de  viceprim-miniștri, două ministere, precum și mai multe portofolii de viceminiștri. Ostilă minorităților turce și rome, imigranților și homosexualilor, "Patrioții uniți" sunt totuși pro-UE și pro-NATO.

Austria

Calificat pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, nu a reușit să devină primul președinte de dreapta al unui stat UE.

Cu câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertății din Austria), care are în prezent 38 de deputați, este creditat pe locul al doilea sau al treilea în sondaje. Deși a învins cele mai multe voci euroceptice de la Brexit încoace, partidul s-a reîntors la sloganuri deschis xenofobe în perioada premergătoare alegerilor.

Italia

Liga Nordului, o veche mișcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro și anti-imigranți. La începutul lunii decembrie 2016, el a militat cu succes pentru "nu" la referendumul privind revizuirea Constituției, consultare care a dus la căderea guvernului lui Matteo Renzi.

Abia implantată în Sud, Liga Nordului a obținut 18 locuri în Camera Deputaților la alegerile legislative din 2013.

Slovacia

Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranți pentru a-și face intrarea în Parlament, în martie 2016, cu 14 din cele 150 de locuri.

Grecia

Din cauza crizei migratoare, partidul Zorii Aurii  și-a consolidat a treia poziție în Grecia la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% din voturi și 18 deputați.

AD respinge termenul neo-nazist și se vrea o "mișcare naționalistă" apărătoare a "rasei albe". Toți șefii săi sunt judecați - din aprilie 2015 - pentru apartenență la o bandă criminală.

Suedia

Democrații Suediei (SD) au reușit o ascensiune istorică în septembrie 2014, devenind cea de-a treia forță politică a țării (13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.

Înființat în 1998, acest partid naționalist și anti-migrație, ale cărui rădăcini se inspiră din sursele mișcării neo-naziste, s-a distanțat de grupurile rasiste și violente care au fost foarte active în anii 1990.

Belgia

Din iunie 2014, Vlaams Belang (VB, Interesul Flamand), care pledează pentru independența Flandrei, ocupă trei dintre cele 150 de locuri în Camera Reprezentanților. În declin accentuat, el și-a văzut electoratul "furat" de partidul naționalist Noua Alianță Flamandă (N-VA).

Ungaria

Jobbik (Mișcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forță din Parlament cu 24 de deputați. În fața liniei dure anti-imigrație și autoritariste a premierului conservator Viktor Orban, acest partid a prezentat sloganuri violente rasiste și antisemite la începuturile sale, înainte de a se reorienta spre corupție, sănătate, educație.

Traducerea: Rodezia Costea

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Obiectiv, România!
Meteo Chișinău
1
Ninsoare ușoară
Umiditate:86 %
Vint:6,2 m/s
Wed
0
Thu
1
Fri
5
Sat
8
Sun
5

Curs oficial BNM 22 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6967 -0.0000
USD 16.6356 -0.0000
RON 4.0711 -0.0000
UAH 0.6064 -0.0000
RUB 0.2255 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău