„Am sperat foarte mult că mănăstirea Japca, unica din spațiul nostru care nu a fost închisă în perioada sovietică, va fi păstrat fosta bibliotecă. Insă nu a fost așa. Dipotrivă, multe cărți din aceasta și alte mănăstiri se regăsesc în fondul mănăstirii Noul-Neamț. Cele mai vechi cărți /…/ au fost aduse de la mănăstirea Neamț, în perioada 1861-1893. Aici sunt cărți de o adevărată valoare istorică, în diferite limbi, ce datează din diferite perioade istorice. Ultimele cărți au fost aduse în perioada interbelică. Atunci când s-a închis mănăstirea trebuiau să fie aruncate. Datorită efortului acestui colaborator al Arhivei naționale, Alexandru Nichitici, avem acest tezaur de carte, parte a patrimoniului national care s-a păstrat. Este unica bibliotecă mănăstirească de la noi care s-a păstrat aproape în întregime, a afirmat Igor Cereteu.

Parimoniul de carte al Bibliotecii Noul Neamț este unul deosebit de valoros din punct de vedere istoric și bibliografic, aceasta fiind unica biblioteca manastirească salvată de la distrugere în perioada comunistă, potrivit academicianul Andrei Eșanu.

„Patrimonial acestei mănăstiri, care s-a păstrat ca prin minune, face parte din istoria vechii mănăstiri Neamț, căci o parte din cărțile de la acea mănăstire au fost aduse aici de călugărul Andronic Popovici. Volumele datează din perioada sec. XIV-XIX, peste 160 din ele fiind cărți-manuscrise, deosebit de valoroase pentru istoria, cultura noastră românească, dar și cele tipărite având importanța sa incontestabilă. Datorită călugărului Andronic, deosebit prin anvergura activității sale, a continuat îmbogățirea și valorificarea acestei mari comori cărturărești, a menționat Andrei Eșanu.

Istoricul Ion Gumenâi, recenzentul volumului, a subliniat că a fost surprins să descopere în variata colecție a Mănăstirii Noul-Neamț, cărți în diferite limbi – română, greacă, latină, slavonă, franceză ș.a. - atât cu conținut religios, cât și laice, didactice, etc. Istoricul a mai spus că în anumite perioade istorice colecția a început să fie completată în mod intens cu cărți în limba slavonă. Titlurile acelor volume, spre deosebire de cele românești, sunt deosebit de lungi, incluzând în sine nume ale unor întregi familii regale.

Directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a R. Moldova, Gheorghe Cojocaru, consideră că această lucrare este una din etapele de pregătire a unei alte lucrări, în două volume, care va prezenta exaustiv istoria Republicii Molodva, din cele mai vechi timpuri până în prezent, asupra căreia lucrează angajații Institutului de Istorie. Gheorghe Cojocaru a mai spus, că în perioada războiului din Ucraina, evenimentul de lansare a volumului Valori cărturărești ale Mănăstirii Noul-Neamț constituie un protest pașnic împotriva războiului și un apel la buna înțelegere și la conviețuire pașnică.

Printre cărțile ce fac parte din patrimoniul fostei biblioteci a Mănăstirii Noul-Neamț una dintre cele mai vechi este „Pravila de la Govora”  din 1640, care înainte de a ajunge la mănăstirea Neamț, s-a aflat în biserica cu hramul Sfântul Nicolae din Bacău. Aceasta poate fi admirată în prezent într-o expoziție vernisată la Biblioteca Națională din Chișinău, alături de alte lucrări precum „Liturghia”, tipărită la Iași de Duca Sotirovici în 1747, sau Evanghelia din 1762,  Enciclopedia sau dicționarul explicativ al științelor, artelor și meseriilor editată la Paris în anul 1751.