Integritatea în domeniul justiției și modul cum a reușit să fie asigurată de autorități au fost subiectele discutate în cadrul unei dezbateri organizate la Chișinău, cu participarea unor actori importanți din acest sector și a societății civile. 

Strategia de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016, Legea privind evaluarea integrității instituționale, Legile referitoare la Autoritatea Națională de Integritate și la declararea averilor și intereselor precum și stabilirea unui nou mecanism de selecție și evaluare a judecătorilor se numără printre normele adoptate în ultimii ani de către autorități în vederea asigurării integrității în sectorul justiției. Acestea însă, nu au fost aplicate efectiv, constată Lilia Ioniță, expertă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției.

„Cred că s-a făcut prea puțin din ceea ce puteau ei să facă potrivit cadrului legal și instrumentelor pe care le-au avut. Dar ei mai mult le-au neglijat decât le-au aplicat și asta probabil că a și generat efectul zero al acțiunilor. Nu a crescut nici încrederea în justiție, iar percepțiile privind gradul de corupție se pare că totuși cresc”, a subliniat Lilia Ioniță.

Autoritatea Națională de Integritate este instituția de la care se așteaptă deja de mai mult de un an și jumătate să verifice dacă averile demnitarilor, inclusiv a celor din domeniul justiției, corespund cu veniturile lor. Instituția se află încă în proces de formare, iar vicepreședintele ANI, Lilian Chișcă, a menționat că în curând vor fi angajați  inspectorii de integritate. Competența de bază a Autorității dată prin lege este verificarea averii și intereselor personale, respectiv controlul îl pot exercita doar inspectorii de integritate, funcționari publici cu statut special care au aceste atribuții.

Autoritățile, pe de altă parte, spun că și societatea își are partea sa de vină, întrucât cetățenii continuă să le ofere mită actorilor din justiție, după cum a remarcat secretarul general de stat din cadrul Ministerului Justiției, Anatolie Munteanu. „Noi avem statistici câți procurori, judecători, executori sunt cercetați. Dar noi avem vreo mișcare sau vreun concept cum să educăm cetățenii să nu dea mită? Poate la noi, noi avem probleme de cultură?”, a declarat Anatolie Munteanu

Potrivit raportului de activitate al CNA pentru 2017, cele mai multe infracțiuni de corupție au fost depistate în domeniul justiției. Anul trecut au fost cercetați penal aproape 60 de polițiști, peste 20 de avocați și cam tot atâția judecători, 15 executori judecătorești și numai 5 procurori.