„După ce, luni la rând, au stat în expectativă, urmărind impasibili cum mor oamenii de COVID, cum muribunzii zac în rând la ușile secțiilor de Terapie Intensivă, acum spun că vor să ne facă un bine, vor să ne salveze, pe când tot doar la ei se gândesc, comentează jurnalista Aneta Grosu în ZIARUL DE GARDĂ, într-un editorial intitulat „Stare de urgență pentru guvernare”. Între timp, R. Moldova, având numărul populației de vreo 400 de ori mai mic decât China, a depășit această țară la capitolul deceselor înregistrate pe parcursul acestui an pandemic. De ce nu au intervenit mai devreme, poate salvau vreo mie-două de victime, decedate din cauza lipsei locurilor în spitale, din cauza lipsei banilor pentru medicamente sau pentru că nu și-au putut permite să facă la timp un test de COVID? Nu au intervenit deoarece, pentru ei, sunt locuri în spitale, ei au bani pentru medicamente, pentru teste și pentru orice le-ar cere inima, comentează autoarea. Când au înțeles că dizolvarea actualului Legislativ este o acțiune iminentă, deputații s-au întrunit ca să decidă soarta noastră, a victimelor pandemiei. Dar starea de urgență despre care s-a discutat în Parlament nu avea nimic în comun cu bolnavii și cu morții noștri. Era o tentativă vădită de a găsi o acoperire legală pentru păstrarea actualului Legislativ… Votând în favoarea instituirii stării de urgență, deputații și-au prelungit cu cel puțin 60 de zile valabilitatea mandatelor, și-au asigurat salarii pentru o perioadă de timp și și-au luat răgaz ca să acumuleze puteri pentru următoarea campanie electorală”, scrie ZIARUL DE GARDĂ.

Și analistul Iulian Chifu comentează într-o analiză pe DESCHIDE.md că „Mișcarea, cu profund iz politic, face parte dintr-o reacție ce marchează intrarea în vrie a fostului președinte Igor Dodon și aliaților săi pro-ruși din Partidul Șor, respectiv din gruparea Pentru Moldova, care fug de voturile cetățenilor, în fața dizolvării iminente a Parlamentului Republicii Moldova… Un șah strict politic în Republica Moldova – menit să blocheze dizolvarea Parlamentului și declanșarea de alegeri generale anticipate în 2 luni – face posibilă politizarea completă a unui act cu caracter excepțional al Parlamentului, instituirea stării de urgență. oamenii mor, pandemia este în plin avânt. Situația durează de ceva vreme și nu s-a alertat nimeni timp de 6 luni. Au reacționat acum Igor Dodon și adepții săi din disperare că intră în alegeri și că vor pierde din locurile deținute în Parlament. Totuși, e simplu pentru ca alegătorul să vadă că PSRM fuge de alegeri, iar parlamentarii lui Dodon se agață de scaune, doar, doar să nu ajungă din nou la judecata alegătorilor”, comentează autorul.

„Nici după 12 ani de la protestele din 7 aprilie 2009, nu se știe cine a provocat violențele în centrul Chișinăului – titrează JURNAL.md. Tinerii au ieșit în stradă să își apere votul, însă într-un final au devenit victimele torturii. Publicația amintește că sute de tineri au fost duși în comisariate și torturați… În ianuarie 2021, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a dictat ultima decizia în dosarele cu privire la 7 aprilie 2009. Imediat după evenimentele din aprilie 2009, procurorii au pornit 102 cauze penale pe numele protestatarilor. Procurorii au promis că săptămâna viitoare vor oferi detalii despre mersul anchetei”.