Pentru Svetlana Popan, judecată alături de Guțul în același dosar, procurorii cer o pedeapsă de 8 ani de închisoare, cu confiscarea a 9 milioane de lei și aceeași interdicție. La ședința de judecată din 1 iulie, acuzatoarea de stat, Cristina Gladcov, a motivat că vinovăția celor două inculpate a fost demonstrată prin probe și declarațiile martorilor și parțial confirmată de depozițiile pe care ele însele le-au oferit în instanță. Pe de altă parte, înainte de ședință, Guțul le-a spus jurnaliștilor că dosarul nu conține probe și este utilizat ca metodă de presiune asupra opoziției, iar martorii care au dat declarații împotriva ei au făcut asta ca să nu fie și ei urmăriți penal. Foste secretare în departamentul monitorizare, planificare și control al formațiunii oligarhului Ilan Șor, cele două femei sunt judecate din primăvara anului 2024. Ele sunt acuzate că au fost implicate în organizarea protestelor antiguvernamentale ale Partidului Șor din anul 2022 și că au „acceptat cu bună știință finanțarea partidului din partea unui grup criminal organizat”, în sumă de 42,4 milioane de lei, scrie Europa Liberă.

Jurnalistă de la Ziarul de Gardă, intimidată și amenințată cu „dosar penal” de către Alexei Lungu, un acolit al fugarului Ilan Șor. Jurnalista Măriuța Nistor de la Ziarul de Gardă a fost amenințată marți, 1 iulie, de către Alexei Lungu, președintele partidului „Șansă”, afiliat lui Ilan Șor, că după alegerile parlamentare din 28 septembrie i se va „deschide un dosar penal”. Aflată în sediul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, unde marți, 1 iulie, avea loc o ședință de judecată în dosarul în care este vizată bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, jurnalista ZdG Măriuța Nistor a fost împiedică în repetate rânduri să-și exercite meseria. În timp ce jurnalista încerca să ia o declarație de la Evghenia Guțul, Alexei Lungu o amenința că, după alegerile parlamentare din 28 septembrie curent, i se va deschide un dosar penal. Alexei Lungu a amenințat-o pe Măriuța Nistor cu „deschiderea unor dosare penale” și pe 9 mai 2025, în timp ce echipa ZdG se afla la marșul organizat în acea zi în centrul Chișinăului. Măriuța Nistor este co-autoare a investigației „În slujba Moscovei”, publicată de ZdG în octombrie 2024, în care arăta cum funcționa mașinăria de vot a lui Ilan Șor, susținută cu bani de la Moscova. De asemenea, Măriuța Nistor a scris mai multe articole în care erau reflectate problemele penale ale exponenților partidelor controlate de Șor, printre care se numără și partidul „Șansă”, al cărui președinte este Alexei Lungu.

Cotidianul reține declarațiile premierului eston: UE trebuie să sporească presiunea asupra Ungariei pe tema aderării Ucrainei și Republicii Moldova la blocul european. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să exercite mai multă presiune asupra Ungariei pe tema integrării Ucrainei și Republicii Moldova în UE, a declarat recent premierul eston Kristen Michal. „În afară de Ungaria, nimeni nu contestă că Ucraina a făcut ceea ce i s-a cerut și că ar trebui să deschidem negocierile”, a continuat Michal. Săptămâna trecută, premierul ungar Viktor Orbán a comunicat că rezultatele referendumului său privind aderarea Ucrainei la UE au arătat că 95% dintre cetățenii ungari chestionați s-au opus acestui obiectiv. Aproximativ 29% din votanții maghiari eligibili au participat la scrutin. Premierul eston s-a exprimat foarte critic față de această inițiativă: “«Referendumul» lui Orban privind Ucraina a fost o farsă”. Michal a afirmat că deschiderea negocierilor de aderare este “lucrul corect de făcut”. “Ucrainenii duc un război împotriva răului de mai bine de trei ani și apără aceleași valori precum UE”, a subliniat premierul eston. “Fără îndoială, ei fac parte din familia căreia îi aparținem cu toții. Deschiderea negocierilor ar transmite un mesaj clar poporului ucrainean că luptă pentru ceea ce este corect și pentru un viitor mai bun”, a conchis Michal.

Transnistria, lăsată fără gaz: Livrările în stânga Nistrului s-au prăbușit. Volumele de gaz livrate în regiunea transnistreană au fost reduse până la 800-900 mii metri cubi. Datele au fost prezentate pentru Deschide.MD de către membrul Consiliului SA „Energocom”, Alexandru Slusari. Potrivit oficialului, acest regim va fi valabil timp de 10 zile. „Motivele sunt necunoscute. Anterior, regiunea, timp de 6 zile, primea câte 2,6 mln m3”, a explicat el. Publicația notează că situația economică în regiunea transnistreană este una complicată. Salariile angajaților din sectorul bugetar vor fi achitate în două tranșe. În paralel, administrațiilor locale din orașe și raioane li s-a cerut să transfere sume considerabile în bugetul general, pentru acoperirea deficitului bugetar. Conform datelor oficiale, în primele cinci luni ale anului 2025, producția industrială în regiune a scăzut cu 43%, echivalentul unei pierderi de aproximativ 165 milioane de euro. Cele mai mari reduceri s-au înregistrat în: sectorul energetic: –51,5%, metalurgie: –66%, industria chimică: –68%. Volumul comerțului exterior s-a redus cu 31,5%, fără a lua în calcul stoparea exportului de energie electrică. Aprovizionarea cu resurse energetice rămâne incertă, iar îndeplinirea obligațiilor sociale este pusă sub semnul întrebării, scrie Deschide.

Iar jurnaliștii de la Zona de Securitate informează că șeful holdingului „Șerif”, Victor Gușan, a transferat Tiraspolului, din contul său personal, 35 de milioane de ruble sub formă de ajutor caritabil. Despre acest lucru a anunțat postul de televiziune TSV, controlat de holdingul „Șerif”, care l-a prezentat pe Gușan drept un „mecena”. Banii vor fi utilizați pentru „rezolvarea problemelor gospodărești”, a declarat primara Tiraspolului, Ilona Tiureaeva. Anterior, din cauza crizei energetice, așa-numitul Soviet Suprem a obligat orașul Tiraspol să transfere în bugetul regiunii 75 de milioane de ruble locale. Victor Gușan este proprietarul holdingului „Șerif” – monopolistul și cel mai mare contribuabil al regiunii. Holdingul deține benzinării, magazine, unele fabrici, un operator de telefonie mobilă, televiziune, radio, un club sportiv, un hotel și diverse proprietăți imobiliare din regiune. Gușan nu face declarații publice. Potrivit hotărârii CEDO în cauza „Ilascu contra Moldovei și Rusiei”, în anii ’90, Gușan a activat în serviciile speciale transnistrene și a fost prezent la arestarea lui Ilie Ilașcu. Donația lui Gușan vine într-un moment în care regimul de la Tiraspol recunoaște deschis colapsul financiar.