„Atât la București, cât și la Chișinău există determinarea pentru implementarea proiectelor comune ce vor aduce beneficii concrete cetățenilor R. Moldova, dar și pentru ambele state”, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, după vizita efectuată în România, într-un interviu la TVR Moldova. „Din păcate, în ultimii doi ani, relația cu România a fost practic înghețată, atât în plan politic, cât și la nivelul implementării majorității proiectelor. Am pierdut doi ani, dar acum atât Bucureștiul, cât și Chișinăul au și conjunctura politică necesară și voința politică și deschiderea ca să putem implementa cât mai rapid aceste proiecte care vor aduce beneficii concrete cetățenilor R. Moldova, dar și pentru ambele noastre țări. În privința R. Moldova, la București există un consens politic transpartiinic, există un consens național de a sprijini R. Moldova, de a sprijini anume guvernarea noastră pentru că este o șansă unică să dezvoltăm acest parteneriat care ne va permite să ancorăm R. Moldova în spațiul europrean”, a menționat oficialul.

Gazeta de Chișinău publică un comentariu pe marginea interviului acordat de Nicu Popescu pentru Echo Moscvî, în cadrul vizitei sale la Moscova. Autorul, Mircea V. Ciobanu, se referă la declarațiile șefului diplomației moldovenești, care au scandalizat o parte a societății. „Dacă aș fi avocatul ministrului, aș zice: nu interpretați prea direct afirmațiile unui diplomat. Mai ales că unele declarații au fost o premieră pentru un ministru moldovean la Moscova: cu România avem o comunitate de istorie, limbă și cultură; vorbim românește (aș mai adăuga: avem, în premieră, un președinte, un prim-ministru și un ministru de externe – cetățeni români!); apoi: trupele străine trebuie să plece din Republica Moldova… Am avut până acum vreun ministru mai breaz, care a afirmat – la Moscova! – lucruri mai curajoase? Întreb asta și pentru că externele nu sunt tribuna sloganelor eroice. Dimpotrivă, e teritoriul discursurilor împăciuitoare, al arabescurilor linguale și eufemismelor. Deși aici mă contrazic: ministrul Lavrov, cu tot ambalajul diplomatic, are un discurs ofensiv și agresiv. El nu numai că știe ce vrea (și nu e puțin), el chiar spune!”, notează autorul.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, explică de ce a fost achitată de la bugetul de stat datoria pentru gaze acumulată în octombrie și noiembrie. „Noi am insistat, de fapt, Moldovagaz a căutat soluții, inclusiv să ia un credit de la bancă, doar că suma este mult prea mare și procedura de obținere a unui astfel de credit de 74 de milioane ar fi durat mult prea mult timp. Și noi, știind de aceste limitări, am intervenit cu aceste măsuri. De asemenea, cetățenii și cei care ne urmăresc trebuie să înțeleagă că această situație este doar de moment. (…) În luna octombrie prețul de achiziție a gazului a fost de 790 de dolari, tariful a rămas la 4,2 lei, deci nu a crescut. Dacă creștea tariful în luna octombrie la prețul de 790 de dolari pentru mia de metri cubi de gaz, ar fi trebuit să avem nu 4,2 lei, dar cel mai probabil 16 sau 17 lei pentru 1 metru cub de gaz. Acest tarif nu a crescut și, respectiv, Moldovagaz a încasat bani pentru consumul din luna octombrie la un tarif de 4,2 lei, dar a cumpărat cu 790 de dolari, este logic ca să se creeze această diferență enormă”, a declarat vicepremierul.

 „Haosul din sistemul judecătoresc are loc din motiv că nu se convoacă Adunarea Generală a Judecătorilor”, a declarat la Jurnal TV judecătoarea Victoria Sanduța. „Acest haos are loc din motiv că nu se organizează acea Adunare Generală a Judecătorilor, organul suprem de administrare a puterii judecătorești, care trebuie să aibă loc pe 3 decembrie și să schimbe Consiliul ăsta „super reformator” cu Dorel Musteață, Nina Cernat, Vitor Micu, Anatol Galben, Petru Moraru, Luiza Gafton și cine a mai fost perindat în perioada aceasta, pentru că Parlamentul poate să numească acolo profesori noi, care să contribuie la ameliorarea situației. Eu nu înțeleg de ce până în prezent Parlamentul nu numește acolo membri, pentru că conform Legii trebuie să numească și astfel va fi 6 la 6”, susține judecătoarea.