Decizia de a lansa negocierile reprezintă însă un semnal extrem de important de sprijin din partea Bruxellesului și este, totodată, un succes remarcabil pentru guvernele ambelor țări. Succesele pe calea integrării europene sunt foarte importante pentru actuala guvernare de la Chișinău pentru a acoperi, cel puțin parțial, tergiversarea unor reforme importante, precum cele din justiție, dar și nemulțumirile de ordin social ale populației, afectate de consecințele războiului din Ucraina. În aproximativ un an în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale, iar în a doua jumătate a anului 2025 - cele parlamentare, iar experiența istorică a arătat că nu trebuie exclusă varianta unei reveniri la putere a pro-rușilor. Lansarea negocierilor de aderare la UE le limitează însă și acestora spațiul de manevră. Chiar dacă procesul de integrare europeană nu este ireversibil în acest moment, iar negocierile s-ar putea întinde pe mulți ani, s-a făcut, oricum, un pas extrem de important înainte, probabil cel mai important de până acum, conchide Veridica.

„Avalanșa de falsuri este în creștere”, atenționează expertul Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă. „Avalanșa de falsuri este în creștere și noi estimăm că în anul 2024 și 2025 va fi o creștere, pentru că sunt ani electorali, cu miză foarte mare. Federația Rusă nu va renunța la încercările sale de a menține Moldova în zona sa de influență și de a schimba guvernarea pro-europeană din țara noastră. Are mai multe mize, așa cum Șor a avut mai mulți candidați. În afară de candidatul de bază, au fost și candidații B,C, E și D. Așa și Federația Rusă are mai multe entități, delicat vorbind, care sunt pregătite pentru a încerca să dinamiteze situația din țara noastră. Mai ales că, odată cu decizia Consiliului European începerea negocierilor, lucrurile au devenit mult mai clare și mai tranșante”, a atras atenția Petru Macovei, directorul Asociația Presei Independente, invitat la Podcast ZdCe. De asemenea, el s-a referit la activitatea pe care ar urma s-o desfășoare Centrul de Comunicare strategică și combatere a dezinformării, instituit recent, precum și la închiderea mai multor site-uri și suspendarea difuzării mai multor posturi de televiziune.

Trei deputați de la Chișinău alături de președintele așa numitului legislativ din stânga Nistrului surprinși la Moscova.  Korshunov a solicitat deputaților ruși un mecanism de apărare a locuitorilor din regiune, scrie Zona de Securitate.  Trei deputați comuniști și socialiști din Parlamentul Republicii Moldova, Adrian Albu, Grigore Novac și Constantin Starîș, alături președintele așa numitului parlament din regiunea transnistreană, Alexandr Korshunov, au discutat la Moscova despre „intensificarea cooperării interparlamentare între partidele din țările CSI”. Deputații socialiști și comuniști au stat umăr la umăr cu reprezentantul pretinsului legislativ de la Tiraspol în timp ce acesta solicita un mecanism de apărare pentru locuitorii regiunii în contextul unor pretinse amenințări legate de aprobarea normelor la codul penal privind separatismul de către autoritățile constituționale. Cei patru au participat, marți, 12 decembrie, la Conferința „Rolul interacțiunii dintre fracțiunile partidelor politice și blocurile în cooperarea interparlamentară a țărilor CSI”. La evenimentul organizat de Comitetul Dumei de Stat pentru afaceri a CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții, Korshunov a vorbit despre stagnarea negocierilor în formatului de 5+2, în cadrul cărora nu au avut loc ședințe din 2019. Totodată, acesta a vorbit pretinsa amenințare a locuitorilor regiunii și necesitatea dezvoltării unui mecanism de apărare juridică a cetățenilor din stânga Nistrului. Zonadesecuritate.md scrie că deși Korshunov urma să prenotifice și să obțină permisiunea Biroului politici de reintegrare pentru deplasarea sa, așa cum prevede mecanismul introdus de autoritățile constituționale în august 2022 pentru deplasările de serviciu a reprezentanților regimului separatist, acest lucru nu s-a întâmplat. De rând cu Korshunov, deputatul socialist și membru al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Adrian Albu a vorbit despre „uciderea posibilităților de a vorbi măreața limbă rusă”.

Europa Liberă scrie că judecătorii Curții Supreme de Justiție au început audierea martorilor în dosarul în care fostul președinte Igor Dodon este acuzat de corupere pasivă. Primul audiat a fost Iurie Reniță, care a povestit de unde are înregistrarea întrevederii lui Dodon cu oligarhul Vladimir Plahotniuc. Dosarul în care Dodon este învinuit că ar fi primit de la Plahotniuc între 600.000 și un milion de dolari este examinat în instanță mai bine de un an. În ședința din 14 decembrie, a fost invitat fostul deputat din blocul ACUM, Iurie Reniță. Anume el a prezentat jurnaliștilor, în mai 2020, imaginile în care Plahotniuc încearcă să-i transmită lui Dodon o sacoșă neagră (în rusă „kuliok” – ceea ce a dat numele generic acestui dosar). În opinia lui, Dodon susține federalizarea Moldovei, iar în 2019 a confirmat că a primit acordul reprezentantului președintelui rus, Dmitri Kozak, pentru formarea unei coaliții între PSRM și blocul ACUM (format din partidele DA și PAS). Reniță crede că Dodon cu Plahotniuc au avut „o relație intensă și de durată”.