Borrell spune că trebuie să analizăm factorii care modelează noul peisaj global și anume, „tendința spre o competiție strategică bipolară între SUA și China, care se extinde în toate domeniile, alături de o multipolaritate dezordonată și de un comportament din ce în ce mai asertiv și înclinat spre reducerea riscurilor din partea țărilor emergente”, citează Calea Europeană. 

În termeni de securitate, spune Înaltul Reprezentant al UE, „asistăm atât la războaie vechi, cât și la războaie noi: războaie brutale, de înaltă intensitate, la ușa noastră și curse de înarmare la nivel mondial”. „În Europa, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 30% din 2013, dar în Asia au crescut cu 45%, așa cum am spus la dialogul Shangri La. Dacă oamenii cheltuiesc mai mult pentru apărare, asta se datorează faptului că se simt nesiguri. În același timp, asistăm la creșterea numărului de războaie hibride și la transformarea în arme a tuturor lucrurilor”, explică oficialul.

Din punct de vedere economic, afirmă Borrell, asistăm la o schimbare de paradigmă de la primatul piețelor deschise la primatul securității; de la „fix la timp” la “pentru orice eventualitate”. În legătură cu acest lucru, șeful diplomației europene arată că „avem o concurență tot mai mare pentru materiile prime critice, în special cele necesare pentru tranziția ecologică”.

În cele din urmă, în ceea ce privește tehnologia, asistăm la o competiție strategică pentru supremația tehnologică. „Tehnologia este atât un instrument de luptă, cât și o arenă de luptă”, evidențiază Înaltul Reprezentant.

Luând în considerare cele expuse, rezultă două concluzii principale:

Acesta arată că, în principiu, UE are anumite avantaje pentru a face față acestui nou peisaj global, putând acoperi întregul spectru de amenințări cu o gamă completă de instrumente: diplomație, instrumente civile și militare de gestionare a crizelor, asistență financiară și tehnică, măsuri restrictive, competențe de reglementare, etc.

Însă, în practică, acționăm adesea în grupuri separate, „iar nevoia de unanimitate înseamnă că putem fi lenți”, precizează Borrell. 

Cu toate acestea, războiul împotriva Ucrainei a accelerat capacitatea UE de a gândi și de a acționa în termeni geopolitici. În acest sens, este grăitor „succesul impresionant de a pune capăt dependenței noastre toxice de importurile de gaze rusești în mai puțin de 12 luni.” „Nimeni nu credea că putem face acest lucru, dar am reușit, reducând la jumătate veniturile energetice ale Rusiei din 2022”, subliniază șeful diplomației UE.

Sau, spre exemplu, activitatea UE de combatere a interferențelor străine și a manipulării informațiilor. „Aceasta este o amenințare din ce în ce mai mare la adresa securității noastre și a democrațiilor, cu adversari care încearcă să cucerească nu teritoriul, ci inimile și mințile oamenilor. În urmă cu câțiva ani, nu aveam nimic în UE pentru a contracara acest lucru. Acum avem grupuri de lucru în cadrul SEAE, site-urile EUvsDisinfo și o bună rețea cu statele membre, societatea civilă și sectorul privat”, mai afirmă Borrell.

De aceea, Înaltul Reprezentant a propus liderilor europeni, împreună cu Comisia Europeană, ca beneficiile integrării economice să fie reevaluate prin lentila securității naționale.

Consiliul European a confirmat importanța strategică a acestui dosar și necesitatea unui echilibru delicat între două cerințe diferite: protejarea împotriva noilor amenințări și a riscurilor legate de dependențele excesive, protejându-ne în același timp libertățile și extinzându-ne influența geopolitică.

„Dacă reușim să o facem cum trebuie, atunci toate trei merg mână în mână. Dacă o facem greșit, atunci toate trei ar putea fi în pericol”, avertizează Josep Borrell.