Joi, Biden va participa la un summit de urgență al NATO, se va întâlni cu liderii G7 și se va adresa celor 27 de șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene într-o sesiune a Consiliului European. Pe lângă întâlnirile cu liderii europeni și cei din NATO, Biden va merge și la Varșovia pentru a discuta cu președintele polonez Andrzej Duda.

În timpul zborului Air Force One către Bruxelles, consilierul american pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, le-a spus reporterilor că președintele SUA va anunța joi un pachet de sancțiuni ce vizează politicieni și oligarhi ruși, conform Reuters, citat de digi24.ro.

Sullivan a precizat că liderii G7 se vor pune de acord să se coordoneze pe implementarea acestor sancțiuni.

În ceea ce privește dependența Europei de energia din Rusia, Sullivan a spus că subiectul va fi unul important pentru Biden și aliații săi și că oficialii vor anunța mai multe vineri privind această problemă.

După ce Biden l-a avertizat vineri pe președintele chinez Xi Jinping să nu ofere sprijin material Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, Sullivan a spus că SUA încă nu au văzut încă dovezi că Beijingul ar trimite ajutor Moscovei.

Poziționarea față de posibile arme chimice sau nucleare folosite de Rusia

Liderii occidentali au devenit mai îngrijorați că președintele rus Vladimir Putin ar putea folosi arme chimice sau că va escalada tacticile sale după patru săptămâni de la începutul invaziei în care trupele rusești au eșuat în a captura vreun important oraș ucrainean.

Într-o conferință de presă de miercuri, Jens Stoltenberg a spus că NATO a furnizat Ucrainei echipamente de protecție împotriva armelor chimice și biologice, după ce au existat avertismente ale serviciilor de intelligence că Rusia ar putea folosi astfel de arme în Ucraina.

La plecarea de la Casa Albă, Biden a spus miercuri că o posibilă folosire a armelor chimice de către Rusia în Ucraina este un risc. „Cred că este o amenințare adevărată”, a spus acesta.

Sullivan a spus că Biden va discuta cu aliații în Bruxelles „despre cum să gestionăm retorica și comentariile privind posibila folosire a armelor nucleare” de către Rusia. SUA nu și-au schimbat poziția nucleară, a spus acesta, citat de Reuters.

În ultimele zile, Rusia și guvernele occidentale s-au acuzat reciproc privind posibilitatea unor atacuri chimice în Ucraina, însă fără să ofere dovezi care să susțină aceste îngrijorări.

Biden a jurat să nu se implice într-un conflict direct cu Rusia, însă a promis ca SUA să apere toate teritoriile NATO. Acesta a ordonat ca trupe suplimentare americane să fie desfășurate pe flancul de est al NATO pentru a asigura aliații îngrijorați.

Potrivit CNN, Biden se va întâlni mai întâi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru „a verifica semnalele” și a se coordona înaintea reuniunii. Președintele SUA va participa timp de 3 ore la summit-ul extraordinar NATO, a spus Sullivan.

Noi sancțiuni împotriva politicienilor ruși și întărirea celor existente

Biden și echipa sa au lucrat la impunerea de sancțiuni față de membrii parlamentului rus (Duma), ca răspuns la invazia Rusiei din Ucraina, au spus, pentru Reuters, două surse familiare cu situația.

Un purtător de cuvânt al Casei Alba a declarat că „nu a fost luată o decizie finală privind pe cine vom sancționa și câți vom sancționa”.

Potrivit The Wall Street Journal, sancțiunile vor afecta 300 de parlamentari ruși.

„Vom avea sancțiuni suplimentare pe care le vom implementa împreună cu aliații noștri și le avom anunța joi când președintele va avea oportunitatea de a vorbi cu ei”, a spus oficialul.

Sullivan a spus că Biden se va coordona pentru faza următoare a asistenței militare pentru Ucraina.

Pe lângă impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, Biden va lucru cu aliații Americii pentru a întări pe cele existente, spune acesta. SUA și aliații săi vor căuta să prevină Rusia să ocolească sancțiunile existente, mai ales oligarhii, cercul apropiat al lui Putin precum și familia sa, care dețin bunuri și active ascunse în diferite țări.

În timpul deplasării sale în Polonia, Biden va vizita trupele americane și se va întâlni cu experți implicați în răspunsul umanitar care ajută sute de mii de ucraineni ce fug din țara lor dar și pe cei care rămân.

SUA se coordonează cu Europa și G7 pentru a răspunde Chinei

Liderul american încearcă să-l îndepărteze pe președintele chinez Xi Jinping de Vladimir Putin în privința poziției față de războiul din Ucraina. Acesta va fi un subiect cheie al discuțiilor de joi, mai scrie Reuters.

La întâlnirile G7, UE și NATO, SUA vor discuta despre oferirea armamentului și asistenței umanitare Ucrainei.

Însă după discuțiile fără concluzii pe care le-a avut vineri cu președintele Chinei, Biden vrea să se coordoneze cu liderii europeni pentru a formula un răspuns dacă Beijingul acordă sprijin material invaziei ruse din Ucraina, potrivit oficialilor administrației de la Washington.

Succesul coordonării strânse în privința sancțiunilor economice, a controalelor la export și a măsurilor comerciale impuse asupra Rusiei au adus Europa și SUA mai aproape, a declarat, pentru Reuters, un alt oficial de rang înalt american. Liderii din Occident analizează posibilul rol al Chinei în conflict.

Națiunile europene și SUA au lucrat în ultimele săptămâni în culise pentru a încerca să convingă oficialii chinezi de a nu susține invazia lui Putin în Ucraina și să-l convingă pe liderul de la Kremlin să înceteze focul. Războiul a ucis sute de civili, a distrus orașe și a împins în afara țării milioane de refugiați ucraineni.

China s-a pronunțat miercuri împotriva unei excluderi a Rusiei de la viitorul summit G20, avută în vedere de Washington.

Ambasadorul chinez în SUA, Qin Gang, a declarat duminică pentru CBS News că Beijingul nu trimite arme sau asistență financiară Rusiei. Însă, el și alți oficiali chinezi au respins în mod public presiunile de a schimba cursul, susținând că statul chinez este pe partea dreaptă a istoriei.

Unii diplomați și analiști văd semne că Beijingul își schimbă poziția. Declarații recente din partea Beijingului au cerut o încetare a focului și au subliniat prețul războiului pentru economia globală, a precizat un oficial european.

În anul de când Biden a preluat administrația de la Washington, Xi nu a arătat semne de schimbare a poziției față de diverse cereri ale americanilor și a întreprins legături mai strânse cu Rusia ca contragreutate față de presiunile exercitate asupra Chinei de către Vest.

Xi a respins investigațiile în privința originii coronavirusului în Wuhan, în 2019. El a refuzat să pună presiune pe Coreea de Nord pentru a-și înceta programul de armament nuclear și a respins critica tratamentului asupra Uigurilor din Xinjiang. Președintele chinez a mărit tensiunile cu Taiwanul și a continuat în drumul său de a domina Marea Chinei de Sud.

Însă, legăturile economice strânse ale Chinei cu grupul G7 al celor mai bogate democrații, care cumpără aproape o treime din exporturile statului asiatic, ar putea oferi pârghiile de care Occidentul ar avea nevoie pentru a-l distanța pe Xi de Putin.

Problema sensibilă a energiei rusești

Însă punerea presiunii pe Kremlin va fi mai dificilă decât măsurile coordonate de până acum, notează The Guardian. Există dezacorduri fundamentale în cadrul UE în ceea ce privește o acțiune similară Statelor Unite de a impune un embargou asupra importurilor de energie din Rusi, Germania fiind foarte dependentă. Cancelarul german Olaf Scholz a spus că măsura ar dăuna mai mult Germaniei decât Rusiei și că ar declanșa o recesiune economică în Europa.

Jake Sullivan a subliniat înainte de deplasare că președintele american nu va împinge problema sensibilă a energiei rusești pe care o importă Europa, fiind în cantități mai mare decât cea cumpărată de America.

Grupuri de luptă NATO în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia

NATO va desfășura patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia, pentru a-și consolida apărarea pe flancul său estic contra Rusiei, a anunțat miercuri secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

„Liderii NATO vor decide la summitul lor mâine (joi) să consolideze poziția de apărare cu patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, în România, în Ungaria și în Slovacia, aducând la opt grupările tactice desfășurate de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă la sediul Alianței de la Bruxelles.

NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

„Mă aștept ca liderii să convină întărirea poziției NATO în toate domeniile, cu creșteri majore în partea estică a Alianței la sol, în aer și pe mare”, a adăugat înaltul oficial NATO.

„Ne confruntăm cu o nouă realitate pentru securitatea noastră, așa că trebuie să ne resetăm poziția de apărare și descurajare pe termen mai lung”, a încheiat Jens Stoltenberg.

De asemenea, discuțiile în cadrul NATO vor include și psibile planuri pe termen lung de desfășurare a trupelor aliate în statele de pe frontul Estic. De la anexarea Crimeei în 2014 SUA și-a mărit prezența în Polonia și în statele baltice, însă în cadrul unor formațiuni de rotație care onorează acordurile scrise. Dar SUA și cei mai apropiați aliați ai săi văd că acel acord nu mai este actual iar drumul este deschis unei analize privind trupe staționate permanent, un lucru cerut în special de națiunile baltice.

Președintele Ucrainei va participa la summitul NATO prin videoconferință

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va participa prin videoconferință alături de liderii țărilor din NATO care se reunesc joi.

Purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean, Serghei Nikiforov, citat de agenția Interfax-Ucraina, a indicat că Volodimir Zelenski va „participa activ" la summit, „minim" cu un discurs și „maxim" prin „participare deplină, bineînțeles într-un format video", conform Agerpres.

Liderul ucrainean va cere ajutor pentru a pune capăt invaziei ruse, potrivit purtătorului său de cuvânt. „Se poate face în mai multe moduri. Interzicerea spațiului aerian, furnizarea Ucrainei a unor mijloace puternice de apărare aeriană și aviație", a spus el. În schimb, „nu vor fi discutate noi formule de securitate" pentru Ucraina, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Volodimir Zelenski a declarat la 15 martie că trebuie „recunoscut" că Ucraina nu poate adera la NATO, în timp ce această problemă a fost unul din motivele invocate de Rusia pentru a justifica invadarea țării.