Într-o analiză IPN, expertul Dionis Cenușa atenționează că „manifestările externe bipolare ale Moldovei, creează sentimente mixte la Bruxelles - confuzie și decepție. Or, pe de o parte, Guvernul și majoritatea parlamentară depun eforturi pentru a restabili încrederea UE în autoritățile de la Chișinău, văzute în continuare ca puțin eficiente și cu probleme serioase de integritate. Pe de altă parte, președintele Dodon lansează declarații tăioase și inițiative controversate țintind guvernările pro-europene moldovenești și pe oficialii UE. Analizând acțiunile lui Dodon de la preluarea mandatului, expertul concluzionează că până la alegerile parlamentare din 2018, Bruxelles-ul va fi forțat să poarte două dialoguri paralele cu Chișinăul, de unde va recepționa concomitent atât semnale anti-UE și eurosceptice, cât și proeuropene.

Comentând reacția lui Dodon care a declarat că se va opune deciziei Curții Constituționale, care a stabilit că șeful statului poate respinge doar o singură dată candidatura propusă de premier pentru funcția vacantă de ministru, editorialistul Nicolae Negru scrie în Ziarul Național că „dacă Dodon nu se va calma, majoritatea parlamentară va fi nevoită până la urmă să inițieze demisia președintelui, dar are nevoie de două treimi din voturile Parlamentului… Mai există o soluție, una extremă, demiterea lui Dodon pe motiv de „imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor” (art. 90. 1), adică declarându-l iresponsabil, periculos pentru societate și statul Republica Moldova. Un președinte care afirmă în public că nu va respecta Constituția, care recroiește harta Ucrainei și a României, care reacționează isteric la deschiderea unui simplu birou de legătură al NATO, dar tace mâlc despre trupele ruse de pe teritoriul nostru, care vrea să federalizeze Republica Moldova în interesul Rusiei, care se joacă cu focul unui război civil, asmuțând o parte a populației împotriva guvernării, de dragul unor atribuții suplimentare, chiar este iresponsabil, chiar prezintă pericol pentru stat și societate. Starea respectivă, dacă este constatată de o comisie competentă, se cere confirmată de Curtea Constituțională. Oricum, bruma de „stabilitate” care se lăsase peste Republica Moldova e pe cale de a se evapora, dacă Dodon nu își va potoli ambițiile. Să vedem însă cu ce îi va răspunde Plahotniuc”, scrie N. Negru în Ziarul Național.

Aceeași publicație îl citează pe comentatorul politic Petru Bogatu, care susține că Dodon „acționează nu de capul lui. Ultimele jocuri politice ale președintelui socialist sunt extrem de toxice. Nu încape îndoială că Dodon este „omulețul verde!” pe care Moscova a reușit să-l strecoare în jilțul de președinte pentru a perturba situația din R. Moldova”, scrie Petru Bogatu. În același editorial, Petru Bogatu o critică și pe liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, că ar fi „umbra lui Andrei Năstase”.  

Adevărul reține declarația lui Dodon că în cursul vizitei pe care o va face luna viitoare la Bruxelles, va discuta posibilitatea unei platforme trilaterale Rusia-UE-Republica Moldova. Publicația se întreabă dacă „Platforma trilaterală” este noul concept propus de Moscova drept modalitate de asigurare și reasigurare în domeniul securității, pentru a avea, în locul unei linii de contact super-tensionată, o zonă largă de state neintegrate în sisteme, ci având acorduri de cooperare cu fiecare dintre ele? Adevărul amintește că ideea făcea parte încă din negocierile de la Ialta care presupuneau că se va crea o asemenea zonă de state în care să existe participări de interese foarte bine definite procentual ale tuturor statelor aliate.

A început războiul contra jurnaliștilor de investigație, titrează Timpul, atenționând că intimidările contra jurnaliștilor iau amploare în R. Moldova. Ultimele cazuri de acest fel creează impresia că autoritățile experimentează diferite metode prin care ar putea exercita presiuni contra jurnaliștilor incomozi. Avertismentul este lansat în mod special reporterilor de investigații.

Și editorialiștii portalului Moldnova constată că „moldoveanul de rând nu mai crede astăzi decât în legea pumnului, a instinctelor primare”.