Jocurile de la Tokyo nu sunt însă primele Jocuri care se confruntă cu o criză sanitară, chiar dacă amenințarea Covid-19 este de o anvergură inedită.

Astfel, în apropierea JO de la Rio de Janeiro din 2016, virusul Zika a generat multe neliniști. Transmis de țânțari sau pe cale sexuală, acesta afecta femeile însărcinate care riscau să aducă pe lume copii cu microcefalie (dezvoltare insuficientă a creierului) și disproporții cranio-faciale.

Aproximativ 1,5 milioane de persoane, în principal în Brazilia, sunt afectate de această epidemie care a început să se răspândească la jumătatea anului 2015, conform cifrelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Temerile privind o potențială propagare a epidemiei în toată lumea prin intermediul spectatorilor și sportivilor la întoarcerea de la Jocuri au fost foarte mari înainte de debutul competiției, chiar dacă OMS a considerat că riscul este "minim".

Mai mulți jucători de top din tenis și golf, precum jucătoarea română Simona Halep și starul britanic Rory McIlroy, au renunțat să mai facă deplasarea la Rio din cauza virusului Zika.

În cele din urmă, niciun caz nou de îmbolnăvire nu a fost semnalat pe durata Jocurilor.

În 2002-2003, sindromul respirator acut sever (SARS), un coronavirus, a făcut 774 morți, dar în principal în China continentală, unde a apărut, precum și în Hong Kong.

Acest coronavirus a suscitat temeri în perspectiva JO de la Atena din 2004 și a perturbat calendarul turneelor de calificare olimpică în Asia pentru anumite discipline cum este baschetul feminin și fotbalul.

Ultimele Jocuri care s-au desfășurat în Japonia, JO de iarnă de la Nagano din 1998, au fost marcate de o epidemie de gripă, dar fără legătură cu o gripă aviară mortală care izbucnea în China.

Circa 1.500 de elevei din regiunea montană Nagano au contractat boala, precum și alte 200 de persoane aflate în legătură cu evenimentul sportiv în cauză. Virusul, care provoca în general "frisoane clasice și oboseală", cum au susținut organizatorii, l-a determinat pe patinatorul norvegian de viteză Aadne Soendral să declare forfait pentru proba de 1.000 m, după ce anterior câștigase proba de 1.500 m.

De asemenea, patinatoarea artistică germană Tanja Szewczenko, una din favoritele la o medalie, a renunțat.

Comitetul Internațional Olimpic (CIO) avertizase sportivii împotriva gripei, sfătuindu-i să bea multă apă.

JO de la Ciudad de Mexico, din 1968, s-au desfășurat sub una din cele mai severe pandemii de gripă din secolul 20: cea de gripă de la Hong Kong.

Izbucnită în teritoriul aflat la acea vreme sub control britanic, ea s-a răspândit în Asia, atingând cele două continente americane la finele lui 1968. Pandemia a făcut în final un milion de morți, dar nu a afectat direct Jocurile Olimpice.

JO de la Anvers (Belgia) din 1920 au fost organizate imediat după pandemia de gripă numită spaniolă, care s-a soldat cu până la 50 de milioane de victime la nivel mondial între 1918 și 1919.

Gripa spaniolă a făcut de cinci ori mai mulți morți decât Primul Război Mondial, dar conflictul din 1914-1918 a eclipsat de departe acea pandemie.

JO de la Anvers au fost considerate la acea vreme drept un simbol al păcii și al reconstrucției după Război.