Între acestea se disting înființarea a două noi comandamente în SUA și în Germania și adoptarea Readiness Initiative, un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile, instituind o ”o cultură a pregătirii”.

”Ne-am crescut prezența în partea estică a Alianței, dar și capacitatea de a muta forțe în toate direcțiile dacă este nevoie”, a spus Stoltenberg, răspunzând unei întrebări din partea corespondentului CaleaEuropeana.ro cu privire la evoluția măsurilor pe flancul estic al Alianței de la o ”prezență înaintată avansată” în Polonia și țările baltice și o ”prezență înaintată adaptată” în România și Bulgaria către o ”prezență înaintată” la nivelul întregii Alianțe.

”Ceea ce am făcut noi este adaptarea NATO și a posturii de apărare și am făcut-o pas cu pas. Aceasta se referă parțial la prezența în zona de est a Alianței, în țările baltice și în Polonia, dar și ceea ce numim o prezență adaptată în regiunea Mării Negre. Apoi, principalul punct asupra căruia ne-am concentrat a fost capacitatea noastră de a consolida iar asta este parte a triplării Forței de Răspuns a NATO, dar și corelat cu ce am decis ieri ceea noi numim ”cei patru treizeci” – 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă pregătite de luptă în 30 de zile sau mai puțin. Ele se pot mișca în orice direcție, depinzând de locul unde este nevoie, în sud sau în est, oriunde. Deci asta se referă la abilitatea NATO de a răspunde amenințărilor și provocărilor venite din orice direcție. Ne-am crescut prezența în partea estică a Alianței, dar și capacitatea de a muta forțe în toate direcțiile dacă este nevoie”, a declarat înaltul oficial aliat.

Astfel de măsuri intervin ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia și a destabilizării estului Ucrainei, în vreme ce în 2016, țările NATO au avansat spre măsuri de descurajare și apărare colectivă, decizia din prezent avansând conceptul de reîntărire a Alianței prin forțe suplimentare, capabile să fie dislocate în caz de alertă.

În exemplificarea măsurilor cu privire la noua prezență avansată a Alianței, Jens Stoltenberg s-a referit și la proiectul mobilității militare.

”Cu privire la mobilitatea militară, care se leagă de asta (n.r. – prezența înaintată aliată), trebuie să ne asigurăm că pentru a deține abilitatea de a ne reîntări trebuie să putem desfășura forțe. De aceea, mult din ceea ce facem acum este legat de asta prin înființarea noului comandament pentru Atlantic și noului comandament logistic pentru Europa, cel care va pregăti exerciții pentru desfășurarea forțelor și pentru reîntăriri, dar se va ocupa și de mobilitatea militară, care este legată de infrastructură, dar și de îndepărtarea barierelor legale, vămi, birocrație, pentru a muta cu ușurință forțele noastre în Europa. Ar trebui să fie ușor să mutăm forțe de la Toulouse la Tallin, dacă este nevoie”, a completat acesta. 

România va fi un beneficiar major al deciziilor pe care NATO le-a anunțat la reuniunea miniștrilor Apărării și care vor fi adoptate la masa summitului celor 29 de lideri euro-atlantici din 11-12 iulie de la Bruxelles, arătase secretarul general al NATO într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro

Referitor la modul cum transformarea structurii de comandă a NATO va asigura un lanț de comandă eficient și coerent pe flancul estic, Jens Stoltenberg a făcut trei referiri explicite la România și cum va beneficia țara noastră de deciziile care vizează înființarea a două noi structuri de comandă, cea pentru comandă maritimă care va avea sediul în SUA (Norfolk, Virginia) și cea logistică și pentru mobilitate militară din Germania (Ulm), dar și de planul ”celor patru 30”.