Cum R.Moldova nu are încă un statut din punct de vedere strategic, importanța acestor alegeri derivă din faptul că acum ar putea fi îndeplinite niște condiții care, pe termen cel puțin scurt, să ducă la fixarea țării în spațiul estic, subliniază Dan Dungaciu. Analistul se teme că după scrutin se va ajunge – pe termen nu foarte lung – la ”transnistrizarea” țării, prin federalizarea sa și că opțiunea pro-europeană va fi total abandonată. Într-un astfel de posibil moment, spune Dungaciu, va trebui ca și la București cineva să ofere explicații pentru lipsa unor politici clare și eficiente față de R. Moldova, notează Sinopsis.

Dan Dungaciu mai subliniază că schimbarea sistemului electoral, respectiv folosirea unui sistem mixt (vot pe listă și vot individual) a fost făcută în pofida tuturor recomandărilor europene. ”Sistemul e făcut să aducă avantaje partidelor mari. Impactul e ca în multe zone de vot uninominal să fie aleși fie independenți, fie oameni care sunt mai mult legați de interese financiare, nu de partid. Iar acești oameni vor juca ulterior mult mai ușor conform intereselor marilor partide”, conchide analistul.

Pe data de 24 februarie 2019, în Moldova au loc alegeri parlamentare. Regimul autoritar electoral de la Chișinău are nevoie de alegeri pentru a se legitima, comentează analistul politic Armand Goșu, pentru DW.

”Ca să supraviețuiască, regimurile autoritare trebuie să manipuleze în favoarea lor ”dilema performanței”, crescând așteptările de progres economic și de incluziune politică. Or, regimul din Moldova stă dezastruos la acest capitol, oamenii trăiesc mai prost, nu mai bine. Rețelele de putere sunt populate doar pe relații clientelare sau de rudenie (instituția nănășiei). Chiar dacă propaganda desfășurată prin presa controlată de oligarh încearcă să convingă lumea de contrariu, dezastrul economic și social este atât de grav, încât astăzi, ce se petrece în Moldova nu poate fi calificat altfel decât ca o dramă”, notează autorul. Totuși, ”Din perspectiva teoriilor din științele politice, contextul pentru o schimbare politică majoră e cum nu se poate mai prielnic. Depinde de rezultatul votului de duminică. Iar de a doua zi după alegeri, va depinde și de unitatea opoziției”, mai subliniază Armand Goșu.

Marea miză a alegerilor intervine după anunțarea rezultatelor, scrie analistul Iulian Chifu pentru Deschide.md. ”Și aceasta vizează capacitatea de coagulare a unei majorități. Președintele Igor Dodon va da, cu certitudine, mandatul unui candidat socialist de prim ministru, în primă instanță, candidat care va avea șansa coagulării majorității. (…) Dacă nu poate fi întrunită o majoritate, se intră în prelungiri, iar mandatul va fi oferit candidatului de premier al celui de-al doilea partid ca relevanță și număr de parlamentari, sau care va reuși să coaguleze, eventual, o majoritate. Cred că aici e miza majoră, a dobândirii celei de a doua poziții ca număr de mandate. Acea formațiune are a doua șansă a constituirii guvernului. (…) Dacă nici o variantă, nici o opțiune, nu duce la o majoritate, ne ducem spre un nou tur electoral. O nouă rundă electorală, care va testa mai degrabă resursele și anduranța decât capacitatea politică și electorală, și va antrena în plus costurile lipsei de flexibilitate și a compromisului posibil și acceptabil. Dar până acolo, multe schimbări pot interveni chiar în sânul unității forțelor politice în cauză. Sau a noilor actori care ar intra în competiție la o nouă rundă de alegeri”, notează autorul.

Ziarul de Gardă publică o declarație a Coaliției pentru alegeri libere și corecte, care stipulează că „Procesul electoral se desfășoară cu încălcarea standardelor pentru un proces electoral corect”.

„Au fost semnalate numeroase cazuri de utilizare a resurselor administrative de către partidele care sunt reprezentate în organe elective. Au ieșit în evidență cazurile de revizuire bugetară și de majorare înainte de startul campaniei electorale a diferitelor alocații financiare, majorări salariale, pensii și indemnizații, chiar dacă aceste majorări nu au fost planificate în bugetul de stat aprobat inițial”, se menționează în declarația Coaliției. De asemenea, perioada pre-electorală și electorală au fost marcate de activități de corupere a alegătorilor, inclusiv prin intermediul fundațiilor de caritate afiliate partidelor politice și prin oferire de cadouri ilegale.

Aceste situații nu au fost investigate și contracarate în nici un fel de autoritățile responsabile, mai semnalează societatea civilă. Totodată, au fost raportate public multiple cazuri în care cetățeni/simpatizanți ai anumitor partide politice au provocat altercații verbale și fizice pentru a zădărnici desfășurarea întâlnirilor cu alegătorii, iar reacția reprezentanților organelor de drept a fost tardivă sau chiar a lipsit cu desăvârșire.