Anii 1917-1918 au fost agitați și pentru Basarabia, pe fundalul războiului și prăbușirii Imperiului Rus. Au avut loc adunări și manifestații populare, congrese ale cadrelor didactice, preoților, ostașilor, în care se cerea autonomia administrativă, religioasă, culturală și economică, ca predarea în școli să se facă în limba maternă și alte drepturi naționale.

Aceste evenimente au jucat un rol determinant în destinul acestei regiuni, iar la ședința de constituire a Parlamentului democratic la Chișinău s-a dat tonalitatea clară, prin intonarea în sala festivă a imnului „Deșteaptă-te, Române” și introducerea tricolorului, subliniază istoricul Ion Varta.

„Pe fundalul acestor drame cumplite, artizanii viitorului act al întregirii sau autosesizat și au depus efort admirabil pentru a mobiliza energiile românilor basarabeni, pentru realizarea acestor ieșiri din această situație plină de incertitudine și pericole. Acele congrese, dar în mod special congresul Ostașilor Militarilor Moldoveni din octombrie, care au  adoptat niște decizii istorice, autonomia Basarabiei și constituirea unui Parlament democratic la Chișinău - din start au  dat tonalitatea clară pentru cei care aveau ochi să vadă și urechi să audă. În debutul ședinței, în sala festivă, a fost introdus tricolorul românesc, a fost intonat imnul „Deșteaptă-te, Române”. Deci, e limpede și se înțelege care era de fapt mesajul ușor de perceput. S-a constituit în scurt timp Republica Democratică Moldovenească, într-o confederație democratică a Rusiei: dar despre ce federație mai putem vorbi când, de fapt, în octombrie 1917, la Petrograd, a fost instaurat în urma unui puci acea dictatură hidoasă bolșevică”, a declarat Ion Varta.

Istoricul a apreciat impactul benefic al aflării Basarabiei în componența României, asupra dezvoltării economice și sociale a provinciei și bunăstării populației, care a crescut în perioada interbelică.  Istoricul a subliniat în primul rând reforma agrară și educația gratuită și obligatorie:

„Acea reformă mult așteptată de majoritatea populației din basarabeni indiferent de apartenență etnică - țăranii fără de bani și cu puțin pământ sunt împroprietăriți, în satele noastre se constituie categoria socială de mijloc, care asigură un fel de echilibru și conferă prosperitate. Țăranii sunt implicați în acest circuit comercial extern.

Școala românească - de la starea de analfabeți am ajuns ca peste 50% să știm carte. Școala devine învățământ gratuit și obligatoriu, de la început patru ani, apoi șapte ani. Deci, ne-am culturalizat și am prins această gură de oxigen care ne-a fost benefică pentru că am avut imunizarea pentru perioada ulterioară de ocupație rusească sovietică și uite așa a fost posibil să dăinuie spiritul românesc în această parte de țară românească de la est de Prut”, punctează Ion Varta.