Istoricii din Republica Moldova, la 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România: Prin unificarea și cultivarea identității naționale ne apropiem cel mai rapid și de integrarea europeană

  • 24 Martie 16:11
Istoricii din Republica Moldova, la 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România: Prin unificarea și cultivarea identității naționale ne apropiem cel mai rapid și de integrarea europeană

Un eveniment de marcare a Unirii Basarabiei cu România, de la 27 martie 1918, a fost organizat, duminică 24 martie, în sala unde acum 106 ani Sfatul Țării a votat unirea. Basarabia a fost prima care a dat startul unificării provinciilor românești, transmite Radio Chișinău.

Președintele Asociației Istoricilor, Anatol Petrencu, a comunicat principalele realizări ale României interbelice, care s-au răsfrânt benefic asupra basarabenilor. El a amintit că în componența Imperiul Rus, Basarabia a fost o gubernie agrară, săracă, cvazi-analfabetă, supusă unei rusificări acerbe. După unirea cu Regatul român, în acest teritoriu au demarat procese de modernizare a economiei, a vieții politice, a societății în ansamblu. Astfel în domeniul economiei, atenția statului a fost acordată sectorului agrar. Prin Legea agrară au fost acordate pământurile agricultorilor și țăranilor. Țăranii au devenit proprietarii terenurilor agricole, au beneficiat de credite cu o dobândă mică și de lungă durată, de semințe selecționate de bună calitate. Conform statisticilor oficiale, în Basarabia, în ianuarie 1931 erau împroprietăriți 335 621 de țărani, având actele în regulă, a comunicat istoricul Anatol Petrencu.

În Basarabia au fost construite mori. În 1940, în ținutul Nistru funcționau 25 de mori sistematice, comerciale, și 351 de mori țărănești. În total în Basarabia funcționau  circa o mie de mori țărănești. Infrastructura a cunoscut o modernizare spectaculoasă. În trei ani, 1918-1921, a fost schimbat ecartamentul căilor ferate, de la cel rusesc, mai larg, care cu regret și astăzi este, deci în trei ani s-a schimbat ecartamentul la cel european datorită eforturilor depuse de conducerea României. Au fost întărite, reconstruite și construite căi ferate, cum ar fi traseu Chișinău-Bălți, cu o lungime de 85 km… Rețeaua de șosele de șosele moderne, după unire au fost construite numeroase poduri, drumuri. Basarabia a fost cea mai telefonizată în comparație cu celelalte regiuni. În interbelic s-a dezvoltat o rețea ramificată de spitale și farmacii.  Datorită îmbunătățirii sistemului sanitar a sporit numărul populației. Am trecut printr-o adevărată revoluție culturală, mai ales în domeniul învățământului primar și liceal. În acest domeniu moștenirea țaristă a fost tristă – doar 15% de știutori de carte, iar în rândul băștinașilor starea era și mai deplorabilă.  Statul român a depus eforturi deosebite în vederea alfabetizării copiilor, dar și a maturilor.  Dacă înainte de 1918 nu exista nici o școală românească, după unire numărul școlilor crește, astfel că în ianuarie 1939 existau 2718 școli, 7581 de învățători, 346 de mii de elevi, a precizat Anatol Petrencu.

Istoricii din Republica Moldova, la 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România: Prin unificarea și cultivarea identității naționale ne apropiem cel mai rapid și de integrarea europeană

Doctorul în istorie Anatol Țăranu a subliniat că R. Moldova nu a fost capabilă să depășească moștenirea imperială. Atât timp cât Parlamentul și Guvernul nu vor avea o echipă  care să promoveze la nivel de politic de stat unitatea națională și interesul național profund vom rămâne săraci și depravați.

„În 1918 situația a fost foarte asemănătoare cu ceea ce se întâmplă în prezent. Și atunci tăvălugul rusesc de pe front, un milion de soldați ruși care dezertau, treceau prin Basarabia și devastau acest spațiu. Nici în 1918 nu toți ca unul erau români. A fost nevoie de 22 de ani ca românismul să fie implantat prin politici de stat. Iată ce înseamnă vizionarism politic. O echipă politică care se gândește la interesele profunde ale propriei națiuni. Asta trebuie să facem noi, să repetăm ceea ce au făcut înaintașii noștri în 1918. Acum avem o situație mult mai bună decât în 1918. Avem 40 la sută din oameni care cred că sunt români. E mult mai mult decât în 1918, dar nu avem o echipă de politicieni vizionari. A venit timpul ca prin politici de stat să ridicam gradul identității românești a populației și în acest fel să facem unirea, în mod democratic, astfel va fi recunoscută de toți. Trebuie să ne batem pentru identitatea românească a R. Moldova, pentru marea unire, care începe prin unirea forțelor politice. La următoarele alegeri trebuie să avem o singură listă unionista care va aduce în parlament o echipă a unioniștilor, a euro-unioștilor. Nu există europeniști mai convinși și înflăcărați decât unioniștii. Din acest punct de vedere, avem nevoie de o echipă euro-unionistă în Guvern și Parlament”, a declarat Anatol Țăranu.  

În Uniunea Europeană se întâlnesc națiunile constituite, cu conștiință, identitate, cultură națională. Istoricul Ion Negrei a subliniat că vectorul politic unionist nu îl exclude pe cel european.

„Prin unificarea noastră identitară, prin cultivarea identității naționale ne apropiem cel mai rapid și de integrarea europeană. Mă bucur că noi ca istorici am obținut și în spațiul românesc se conturează bine, la generația tânără, această identitate și conștiință românească. Ne-a fost foarte greu, cunoașteți care a fost lupta pentru introducerea în învățământ a cursului de Istorie a românilor. Astăzi avem nevoie de făcut și următorul pas prin explicații, acțiuni și determinarea noastră conștientă”.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Piese pe alese
Meteo Chișinău
24,4
Cer acoperit de nori
Umiditate:69 %
Vint:7,2 m/s
Sun
19
Mon
22
Tue
23
Wed
25
Thu
22
Arhivă Radio Chișinău