Potrivit istoricilor, deportările au vizat oamenii cei mai înstăriți, dar și cei care erau percepuți ca o amenințare la adresa regimului sovietic. Au fost țintiți în special intelectualii, pentru a distruge coloana vertebrală a națiunii și identitatea românească a populației basarabene din teritoriile ocupate, ca mai apoi să-i determine pe cei rămași acasă să accepte mai ușor colectivizarea și exproprierea de bunuri.

Istoricul Viorica Olaru-Cemârtan, doctor în istorie, autoare a mai multor volume și studii despre deportările din Basarabia, a menționat în cadrul unei dezbateri organizate de Agenția IPN că, potrivit datelor oficiale, în timpul celor trei valuri de deportări, aproximativ 70 de mii de oameni ar fi fost ridicați din spațiul dintre Prut și Nistru. Numărul acestora acestora însă ar putea fi cu mult mai mare. Viorica Olaru-Cemârtan

”Din analiza recensământului de până la ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică cu cel din 1950 de după ocupație arată că lipsesc practic un milion de oameni. Din acest număr scădem circa 250 de mii victime ale foametei artificial înăsprite, alte sute de mii care pur și simplu au fost extirpați în gulaguri, trimiși la muncă silnică, aresturi. Tendința este de a calcula nu doar oamenii care au fost deportați, urcați în trenuri spre Siberia, dar și copiii care s-au născut în proces și imediat după, copii care nu s-au născut. Dacă este să privim mult mai holisitc desigur că este vorba despre o depopulare în masă de categoriile de populație culte, educate” este de părere doctorul în istorie Viorica Olaru-Cemârtan.

Regizoarea Leontina Vatamanu-Mărgineanu, care provine dintr-o familie de deportați, autoarea docudramei ”Siberia din Oase”, dar și a volumului „Copiii Basarabiei în GULAG. Ierbar de Amintiri”, susține, în cadrul emisiunii ”Maluri de Prut” de la Radio Chișinău,  că despre evenimentele dramatice din perioada sovietică este nevoie să se vorbească public pentru  ne asuma la nivel general ceea ce ni s-a întâmplat. Leontina Vatamanu-Mărgineanu.

„Spectacolele și aceste filme, cu teme durute, sunt asemenea unui chibrit, unei scântei, care să declanșeze cumva această flacără, și oamenii să se trezească, să povestească, să conștientizeze ceea ce li s-a întâmplat să nu se mai repete acele orori, acele greșeli, acele file tragice din istoria noastră. Sigur că deportările au provocat foarte multe traume psihologice despre care nu s-a vorbit foarte mult timp, fiind cumva acoperite de această membrană a tăcerii, în interior, fiind încapsulate. De aceea să vorbim despre ele la modul public, astfel încât să ne asumăm aceste suferințe”, a spus Leontina Vatamanu-Mărgineanu.

Amintim că abia în 2010, la solicitarea lui Mihai Ghimpu, președinte interimar al Rep. Moldova de atunci, au fost desecretizate arhivele fostului KGB privind deportările în masă din Basarabia.