”Evoluția politică a Republicii Moldova în acest an va depinde în cea mai mare măsură de dizolvarea Parlamentului actual și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, apoi de majoritatea parlamentară care se va forma ulterior, scrie N. Negru într-un editorial pentru Ziarul Național. În opinia autorului, dizolvarea Parlamentului în prima jumătate a anului e posibilă, dar nu e o certitudine, nici măcar dacă magistrații Curții Constituționale vor decide că autodizolvarea Legislativului cu votul a două treimi din deputați e constituțională. Fără participarea deputaților socialiști, pragul de două treimi din voturi e intangibil. Numai Moscova îl poate sili pe Dodon să cedeze. Pe de altă parte, comentatorul atrage atenția că forțele proeuropene vor câștiga alegerile parlamentare anticipate, dacă vor merge într-un bloc electoral comun. Altfel Maia Sandu va rămâne dependentă de Usatîi, Dodon, Șor și, firește, Plahotniuc. Șansele formării unui asemenea bloc sunt totuși mai mari decât au fost la identificarea unui candidat comun pentru funcția prezidențială. Totodată, el atenționează că instabilitatea politică va împiedica Republica Moldova să profite din plin de ieșirea din izolarea internațională, de îmbunătățirea relațiilor dintre Chișinău și București, de consolidarea relațiilor moldo-ucrainene”, scrie Ziarul Național.

„PSRM se află în mare încurcătură, scrie într-o analiză pentru IPN expertul Victor Pelin. Pe de o parte, afirmă că își dorește alegeri parlamentare anticipate, iar, pe de altă parte, a insistat să rămână ancorat în paradigma veche a Primăverii Rusești, care nu poate duce decât în impas. În astfel de circumstanțe, provocarea cât mai rapidă a alegerilor parlamentare anticipate este crucială pentru a confirma declinul iremediabil al PSRM. Congresul PSRM a decis să mențină formațiunea în impas, comentează autorul decizia de realegere a lui Igor Dodon în funcția de președinte al PSRM. Potrivit expertului, aceasta  înseamnă stagnare și lipsă de perspectivă pentru formațiune. Mai cu seamă că și anterior, în calitatea sa de președinte formal și informal al PSRM, Igor Dodon nu a fost în stare să propună vreun program realist de dezvoltare a formațiunii și a țării. Totodată, autorul observă că pentru liderii formațiunii există un singur punct de referință în procesul de adoptare a deciziilor – interesele partenerului strategic de la Kremlin. Este un fel de datur – obligațiune morală, care se trage din 2014, când Igor Dodon și PSRM au acceptat serviciile președintelui Putin, în schimbul suportul electoral. Aflarea în această captivitate se confirmă de fiecare dată când PSRM are de adoptat decizii importante. Plecarea la Moscova a unui desant PSRM, în frunte cu Igor Dodon, chiar în ajunul recentului congres al formațiunii este o dovadă în acest sens. Prin acțiunile sale recente, PSRM a anunțat societatea că intenționează să urmeze modelul rusesc de dezvoltare, care, după anexarea Crimeii, ațâțarea războiului din Donbass și recentul caz Navalnîi, nu are altă perspectivă decât izolarea internațională și destabilizarea internă, scrie autorul.

Republica Moldova, inclusă în lista offshorurilor alături de paradisuri fiscale „consacrate” precum Bahamas, Cipru și Belize, titrează Jurnal.md. Autoritățile fiscale din Grecia au adoptat și publicat, la finele anului trecut, lista proprie a jurisdicțiilor cu regim fiscal preferențial, în care a fost inclusă și Republica Moldova.