Unimedia o citează pe președinta PAS, Maia Sandu, care a comentat protestele organizate de PSRM. "Cică astăzi Dodon protestează împotriva patronului său Plahotniuc, ironizează Maia Sandu. De când a fost „înscăunat” cu ajutorul lui Plahotniuc, Dodon se remarcă printr-un singur lucru - incoerența. Una spune, alta face și, cu siguranță, cu totul altceva crede. Din frică, din ipocrizie sau din indiferență totală față de cetățeni?", se întreabă politiciana. PSRM a anunțat ieri o campanie de  colectare a semnăturilor pentru trecerea la forma de guvernare prezidențială și atribuirea puterii executive în Republica Moldova șefului statului, mai scrie Unimedia.

Pe de altă parte, Nicolae Negru amintește în Ziarul Național o idee a lui Vladimir Voronin că funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie lichidată. Editorialistul scrie că e „mai bine o republică „orfană”, decât un „tătuc” cu manie mesianică, violent, agresiv și abuziv. Potrivit lui N. Negru, Parlamentul poate reveni la proiectul de modificare a Constituției votat în 2000, dar anulat prin decizia Curții Constituționale din 4 aprilie 2016. Se cere doar corectat numărul de voturi necesare pentru alegerea președintelui în Parlament de la 61 la 51. Anulând funcția de „tătuc” sau transmițând toate atribuțiile sale ceremoniale președintelui Parlamentului, iar pe cele executive – premierului, am rezolva problema lui Dodon pentru totdeauna”.

Timpul scrie „Ce ar trebui să facem de ziua lui Mihai Ghimpu”, când va avea loc referendumul local privind demisia primarului general al Capitalei, Dorin Chirtoacă. Ziarul a întrebat politicieni, analiști politici și activiști civici dacă, în opinia lor, există motive reale pentru demiterea primarului și dacă chișinăuienii ar trebui să iasă la vot sau să boicoteze referendumul. În timp ce unii susțin că o „consultare periodică cu toți oamenii este de salutat, chiar dacă a fost inițiată acum de un partid oportunist, antidemocratic și filorus”, alții atenționează că „referendumul de demitere are substrat politic și se referă mai puțin la faptul cum stau lucrurile în Chișinău”, citim în Timpul.

„Securitatea începe cu instituții democratice puternice și bună guvernare, susține șefa biroului NATO la Chișinău Kristina Baleisyte, într-un interviu pentru Report.md. Ea a subliniat că Biroul se va axa pe reforme și pe consolidarea dialogului cu Republica Moldova. Deschiderea Biroului și sprijinirea reformelor este un răspuns la solicitările venite din partea Guvernului și este menit să ajute R. Moldova să-și consolideze siguranța și securitatea. Securitatea se fortifică prin consolidarea instituțiilor capabile și efective de apărare și securitate, inclusiv forțele armate. NATO s-a angajat să ofere sprijin în aceste domenii și să vă ajute la consolidarea rezistenței în fața provocărilor noi de securitate, cum ar fi amenințările informatice”, a afirmat șefa Biroului NATO, într-un interviu pe Report.md.

„Fără o voință politică autentică, europenizarea R. Moldova rămâne doar pe hârtie, constată politologul Dionis Cenușă într-un articol de analiză pentru Agenția IPN. Angajamentele asumate de R. Moldova în raport cu UE depășesc nu doar capacitățile reale de moment ale țării, dar și gradul de deschidere a elitei politice pentru a absoarbe și digera până la capăt reformele necesare, comentează autorul. Prin intermediul Acordului de Asociere, R. Moldova face parte din grupul țărilor cu cele mai avansate relații cu UE din vecinătatea estică. Acest cadru oferă practic toate instrumentele necesare pentru ca țara să se integreze în piața europeană și să se alinieze la deciziile politice adoptate de țările UE, dar realizarea reformelor nu poate fi facilitată dacă există un vid de voință politică, atenționează Dionis Cenușă. Dependența guvernării de asistența financiară europeană reprezintă practic unica pârghie prin care mai pot fi impulsionate reformele”, consideră autorul.