Invadarea și bombardarea Ucrainei de către trupele ruse ar fi trebuit să ne reamintească sensul libertății obținute în 1991 (Revista Presei)
-
28 August 09:14
Invadarea și bombardarea Ucrainei de către trupele ruse ar fi trebuit să ne reamintească sensul libertății obținute în 1991, cine ne-a ținut în captivitate și atentează în continuare la Independența noastră, scrie Nicolae Negru într-un editorial din Ziarul Național.
Abia azi începem să cunoaștem în deplină măsură cât de obsedată era și este Rusia de refacerea URSS, cât de puternică era dorința de revanșă la Kremlin și cât de perfid se lucra pentru aceasta. Războiul nu a început mai devreme, fiindcă Putin crezuse că Ucraina (și Republica Moldova, și alte state vecine) se afla sub controlul său. Acum conștientizăm că suveranitatea și independența Republicii Moldova abia începe să se realizeze cu adevărat, că această uriașă distanță între independența formală și cea reală, ce ne-a luat 33 de ani ca să o parcurgem, nu e doar din cauza noastră. Concluziile pe care trebuie să le tragem, cu prilejul aniversării din 27 august, e că avem nevoie de un plan, de o strategie pentru viitorul nostru, pe care să le realizăm „fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”, subliniază Nicolae Negru în Ziarul Național.
Umbrele Independenței: Povestea lui Victor Pleșcanov, lupta pentru Libertate. Zona de Securitate scrie că Ziua independenței adevărate va veni doar atunci când problema integrității teritoriale va fi soluționată definitiv. Aceasta va fi ziua în care fiecare cetățean, indiferent pe ce mal al Nistrului locuiește, va putea să trăiască liber, fără frică, cu drepturi egale și respectate, fără frontiere în interiorul țării și fără zone gri - așa cum și-au dorit sutele de mii de oameni care au venit pe 27 august 1991 în Piața Marii Adunări Naționale pentru a vota Declarația de Independență a Republicii Moldova. Zona de Securitate publică un interviu cu Victor Pleșcanov, închis ilegal de regimul de la Tiraspol, care a decis să-și spună povestea nu pentru a fi compătimit, ci pentru binele celor înfricoșați, închiși în temnițe invizibile, pentru cei care au nevoie să luptăm pentru ei.
Sheriff de la Tiraspol a trecut la standardele naționale de contabilitate. Publicația economică Mold-street scrie că raportul financiar anual pentru 2023 al echipei de fotbal Sheriff din Tiraspol denotă o schimbare importantă de raportare, chiar dacă acest lucru nu este evidențiat în mod special. Astfel, pe lângă faptul că veniturile, cheltuielile, profitul și alte cifre din raportul financiar sunt indicate în lei moldovenești, conducerea FC Sheriff semnează deja digital raportul, folosind în acest scop MoldSign Signature, adică semnătura digitală a R. Moldova și nu mai aplică pe el ștampila clubului cu însemnele din regiunea separatistă.
Uniunea Europeană revine din vacanță. La ce să se aștepte Republica Moldova? – un subiect analizat de Europa Liberă.
Încet, dar sigur, la Bruxelles se formează noile cadre de conducere a Uniunii Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor din iunie pentru Parlamentul European – asta în vreme ce funcționarii revin din vacanță. Editorul Europei Libere pe problemele UE, Rikard Jozwiak, anticipează câteva momente importante ale începutului toamnei europene, inclusiv pentru Moldova. Actuala Comisie Europeană, aflată pe final de mandat, își va publica cel mai probabil raportul anual asupra extinderii, în care va sublinia progresul (sau lipsa acestuia) în rândul țărilor candidate la aderarea la UE. Tonul va fi pozitiv pentru Moldova și Ucraina, dar nu vă așteptați ca aceste țări să deschidă capitole de aderare la UE anul acesta, spune autorul. Procesul de examinare pentru ambele țări – în care UE analizează legislația națională și evidențiază modul în care acestea trebuie să o adapteze la normele și legile UE în diverse domenii de politică – ar trebui să se încheie în prima jumătate a anului 2025, dacă totul decurge bine; abia atunci ar putea începe negocierile propriu-zise, scrie Europa Liberă.
Va fi, de asemenea, fascinant de văzut pe cine va alege Ursula von der Leyen comisar pentru extindere. Având în vedere că extinderea UE este din nou un subiect fierbinte — cu Georgia, Moldova și Ucraina recent invitate să se alăture blocului, ultimele două făcând progrese reale — tot mai multe state membre UE sunt interesate să obțină acest portofoliu. Întrucât Estonia, care este considerată un stat membru „est-european" la Bruxelles, a primit poziția de politică externă (Kaja Kallas), ar fi o adevărată surpriză dacă un alt „estic" ar primi portofoliul de extindere al comisiei. Von der Leyen va căuta omul potrivit în sud sau vest, pentru a asigura un echilibru geografic și pentru a evita acuzațiile că blocul se concentrează exclusiv pe Ucraina. De ce e importantă chestiunea? Inclusiv pentru că de la comisar trebuie așteptate, eventual, datele când ar putea avea loc următoarea extindere a UE, scrie Europa Liberă.