Ședința comună a parlamentelor de la București și Chișinău are loc într-un context regional complicat. Potrivit experților, evenimentul urmează să fructifice parteneriatul strategic dintre cele două țări.

Comentatorul politic Nicolae Negru consideră că cele două legislative ar trebui să pună un accent pragmatic în dialogul pe care îl vor avea.

„Desigur, prima semnificație e cea simbolică. Denotă, într-un fel, natura relațiilor care se leagă între Rep. Moldova și România. (...) Deputații de pe ambele maluri ale Prutului nu trebuie să se oprească la semnificația simbolică, ci să rezolve probleme concrete nu atât în relația dintre București și Chișinău, cât în circuitele economice – trecerea vămilor, a frontierei. (...) Parlamentele trebuie să se gândească la perspectiva relațiilor.”

Așa cum se anunțase, cele două Parlamente ar urma să adopte și o rezoluție comună.

Fostul ambasador în Statele Unite, Igor Munteanu, consideră că această rezoluție trebuie să conțină răspunsuri la așteptările cetățenilor.  

„Sper foarte mult că acest document nu va fi festivist. Nu va fi strict simbolic, dar va încerca să stabilească o agendă comună, a consolidării parteneriatului strategic și a răspunsului pe care cetățenii îl așteaptă. (...) Mă refer la un minister pentru Reintegrare în componența Guvernului României, mă refer la un pact politic de tip Snagov care ar trebui să aducă la aceeași masă partidele, asociațiile publice și private, mediul universitar ca să promoveze și să înfăptuiască spații comune de integrare între Rep. Moldova și România.”

În context vom precizat că deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, principala forță politică de opoziție din Parlament, cu viziuni pro-ruse, au calificat ședința comuna de sâmbătă a celor două Legislative ca fiind un „eveniment anticonstituțional” și o „repetiție” a Sfatului Țării din anul 1918. Într-o declarație de presă, aceștia au acuzat guvernarea de „trădare națională.”