- Proiectul de reforme electorale pare a fi ambițios și inovativ. Omul simplu însă se întreabă ce beneficii va avea de pe urma reformei, dacă ar fi să vorbim în termeni generali?

- Sincer, efectele imediate nu cred că o să fie realizate de omul simplu. Dar tehnic vorbind, cel puțin din perspectiva implicării și facilitării accesului la un proces electoral corect, liber, cu vot liber exprimat și secret va fi în avantajul tuturor. În primul rând, noi încercăm să facem mai accesibile anumite servicii digitale pentru cetățeni, sunt aspecte ce țin de contrasemnarea sau depunerea online în susținerea unui concurent electoral. Ăsta ar fi un prim pas. Altul e aspectul legat de simplificarea procedurilor de exercitare a dreptului de a iniția un referendum consultativ, legislativ. Deci, acolo când cetățeanul poate să se implice într-adevăr direct în procesul decizional și să implice sau să ducă la anumite decizii, să forțeze anumite decizii în anumite situații.

- Ce propune proiectul Codului Electoral în contextul stimulării participării cetățenilor la procesele electorale, or ultimele scrutine arată o tendință de scădere a ratelor de participare la alegeri?

- Aveți dreptate. Ultimele scrutine atestă o prezență mai mică a alegătorilor la urnele de vot, dar aici cred că trebuie să privim lucrurile în ansamblu. În primul rând să conștientizăm faptul că o bună parte din alegătorii R. Moldova sunt plecați peste hotarele țării și din aceste considerente implicarea lor în procesul electoral este mai complicat. Din această perspectivă, noi am revizuit mecanismul și modalitatea de deschidere a secțiilor de votare peste hotare, așa încât să avem posibilitatea să deschidem, pe de o parte, cât mai multe secții de votare și, pe de altă parte, acolo unde este cazul secțiile de votare să fie deschise pe parcursul a două zile, astfel ca să aibă posibilitate cât mai mulți alegători din R. Moldova, aflați în străinătate, să poată să participe la procesul electoral. Și nu în ultimul rând eu cred că și concurenții electorali urmează să se implice mai mult în procesul de educație civică a alegătorilor din R. Moldova și să convingă că este necesar să vină la secțiile de votare, or dacă vorbim de reprezentativitatea puterii politice, ea, în primul rând, se determină prin numărul de alegători care au participat la votare. Cu cât mai mulți alegători vor veni la secțiile de vot, cu atât mai reprezentativă, din punctul meu personal de vedere, va fi și puterea politică.

- Din ce rațiuni s-a propus ca alegerile să se desfășoare în zi de sâmbătă și nu de duminică? Nu credeți că aceasta va reduce, într-un fel, accesul alegătorilor la procesele electorale?

- Dimpotrivă, pentru a facilita accesul la secția de votare în special pentru alegătorii de peste hotarele țării. Or, de regulă, în o bună parte din țările UE vinerea este o „zi scurtă”. Ei au posibilitatea să ajungă în locații îndepărtate. Ne dorim sau nu, dar nu vom putea să deschidem secții de votare chiar în fiecare oraș mare de peste hotare. Dar cel puțin, alegătorii se vor putea deplasa spre locațiile unde vom deschide secții de votare și, eventual, în cazul în care se rețin până seara târziu, duminica să aibă posibilitatea să ajungă înapoi la locul de destinație, astfel ca luni să revină la serviciu. Aceste argumente au reieșit din propunerile formulate de Diaspora. Credem că și în țară schimbarea zilei de alegeri nu va afecta foarte mult prezența la vot.
Da, va trebui să organizăm o campanie de informare, de educație civică pentru a aduce la cunoștință eventuala schimbare. Vreau să subliniez că tot ceea ce a propus CEC încă urmează să treacă filtrul Guvernului sau Parlamentului, deoarece ele încă nu au fost înregistrate oficial de vreo autoritate cu drept de inițiativă legislativă. S-ar putea ca să intervină anumite schimbări, după ce proiectul va supus procesului de examinare de autoritatea cu drept de inițiativă legislativă.

- Din ce considerente se propune reducerea cu o oră a timpului de vot, adică secțiile de votare se vor închide nu la ora 21:00, ci la 20:00?

- Noi am propus reducerea timpului obligatoriu de exercitate a dreptului la vot și termenul general. Până la momentul de față deschiderea secțiilor de votare este de la orele 07:00 până la 21:00, cu posibilitatea de extindere acolo unde este necesar cu două ore, adică până la 23:00. Noi am propus micșorarea termenului obligatoriu – adică de la ora 07:00 până la 20:00, cu posibilitatea extinderii cu trei ore, adică până la unsprezece noaptea. În acest fel, termenul general de activitate a unei secții de votare nu a suferit nici o modificare. Noi am atestat că în toate scrutinele avute în ultima oră de exercitare a dreptului de vot, cu excepția secțiilor de votare din Diaspora, prezența la urne este foarte redusă. Dar, în același timp, funcționarii electorali sunt practic epuizați pentru că ei activează în regim non stop – mult mai devreme de ora 07:00, fiind nevoiți să stea o parte din noapte pentru a număra voturile. În situația în care funcționarii electorali sunt epuizați, evident că sunt posibile anumite erori tehnice și umane, care ar putea interpretate în sensul punerii sub semn de întrebare a corectitudinii procesului de exercitare a votului. Din aceste considerente am propus această reducere. Ca să ușurăm activitatea a peste 20.000 de funcționari electorali și să nu ținem în așteptare sute de mii de alegători care vor să afle cât mai rapid rezultatele alegerilor. De asta și propunem reducerea timpul obligatoriu cu o oră, dar acolo unde va fi cazul, unde va fi necesar, unde vor exista rânduri de alegători, unde va fi o prezență masivă acolo va putea fi extins termenul de votare cu tocmai trei ore.

- Își propune, oare, proiectul revizuirea pragului electoral?

- Acesta este un subiect ce ține exclusiv de oportunitatea politică. Am analizat foarte atent recomandările Comisiei de la Veneția și ale misiunilor internaționale și celor naționale de monitorizare a alegerilor. Am constatat că cel puțin pe aspectul pragului de accedere pentru candidații independenți s-a solicitat micșorarea acestuia de la 2% până la 1%. Noi nu am avut un consens în rândul CEC în ceea ce ține de micșorarea pragului electoral pentru partide politice și blocuri electorale. De ce? Pragul electoral existent de 5% pentru partidele politice se pliază peste pragul mediu existent în țările UE și CoE. Din acest considerent, noi am lăsat la latitudinea Parlamentului eventuala revizuire a pragului electoral și aici trebuie să recunoaștem că am avut foarte multe propuneri de micșorare a pragului electoral care au venit de la partidele extraparlamentare. Cred că acestea trebuie să fie mai vocale atunci când încearcă să-și promoveze propunerile și să încerce să convingă Parlamentul, partidele parlamentare să diminueze acest prag electoral, dacă ei cred că acesta e mare.

- În ce măsură credeți că introducerea votului electronic va crește accesul cetățenilor la procesele electorale, fie că e vorba de alegătorii din țară sau cei aflați peste hotare.

- Votul electronic este un deziderat la care vrem să ajungem, cei de la CEC, pentru că aceste aspecte sunt prevăzute și în planurile strategice ale instituției. Totodată, suntem realiști și înțelegem că nu este simplă implementarea votului electronic. Există anumite riscuri ce țin de securitate, legate de asigurarea secretului votului, dar este solicitată implementarea metodelor alternative de vot în Rep. Moldova. La această etapă ne dorim să convingem decidenții Parlamentului și Guvernului să ne permită să testăm votul electronic, așa încât să obținem toate argumentele în favoarea sau în defavoarea acestei metode de vot alternativ. Dacă lucrurile vor evolua, atunci putem să spunem că votul electronic este sigur, secret și nu există nici o problemă pentru a pune în aplicare această metodă alternativă. În cazul în care însă vom descoperi atacuri cibernetice, situații care pun sub semnul întrebării secretul votului, atunci vom recunoaște că există anumite probleme care împiedică implementarea votului prin internet la această etapă. Trebuie să înțelegem că votul electronic este legat de semnătura electronică și la momentul actual puțini cetățeni dispun de semnătură electronică, în jur de 200.000. Respectiv, beneficiari al votului electronic vor fi doar cetățenii care dispun de semnătură electronică. Din acest considerent, eu cred că trebuie să depunem efort pentru a ca o bună parte a populației Rep. Moldova să aibă semnătură electronică, să testăm acest serviciu în viața de zi cu zi și apoi să vedem dacă poate crește prezența la vot. De exemplu, în alte țări precum Estonia, chiar dacă numărul de votanți prin internet crește de la un scrutin la altul, asta nu afectează prea mult prezența generală la vot. Alegătorii decid să nu meargă la secția de vot, ci să voteze în mod electronic. Acum, la noi, totul depinde de reacția cetățenilor, întrucât avem păreri în favoarea acestui tip de vot, dar și în defavoarea lui.

- Ce cadru juridic propune proiectul în sensul fortificării calității candidaților la alegeri, astfel ca alegătorul să aibă certitudinea că votând cu un partid sau altul, cu un concurent anume va alege oameni care întrunesc anumite standarde de calitate?

- Aici noi nu am intervenit foarte mult. Am hotărât să păstrăm obligativitatea prezentării declarației de avere și interese personale ale fiecărui candidat, astfel încât fiecare alegător să poată vedea ce valori, ce avere și ce interese are candidatul, pentru a înțelege scopul implicării acestuia în procesul decizional politic. Al doilea aspect este legat de o primă inovație propusă. Este aplicabilă exclusiv actorilor care dețin mandate uninominale, adică e vorba de primari și de președintele Rep. Moldova. Am propus să fie inclusă o restricție, așa încât să nu poată candida la aceste funcții persoanele care nu dețin măcar studii medii generale. Sau, în cazul președintelui Rep. Moldova – studii superioare. Nu am pus o astfel de restricție în cazul organelor colective, adică în cazul consilierilor și candidaților în Parlament. Acest fapt va permite alegătorilor să filtreze persoanele care, din punctul lor de vedere, nu merită să ocupe o funcție publică.

- Cât va costa reforma electorală, dacă s-au făcut estimări, și când ar urma să fie propus Parlamentului proiectul Codului Electoral pentru aprobare?

- Legat de costuri, încă nu am făcut anumite estimări. Principalele costuri legate de reformă rezultă din creșterea cheltuielilor pentru funcționarea organelor electorale, deoarece ne propunem să permanentizăm organele electorale de nivelul al doilea (raionale), prin activitatea continuă a conducătorului organului electoral de nivelul doi, președintelui consiliului electoral de circumscripție. În acest fel, evident, existența unui număr de circa 40 de funcționari electorali suplimentari, care vor activa permanent, va aduce anumite costuri pentru bugetul de stat. Dar, totodată, acest lucru trebuie să se răsfrângă asupra calității serviciilor electorale prestate de organele electorale. În primul rând, prin liste electorale mai corecte, mai calitative, prin monitorizări mai bune a finanțării partidelor politice și campaniilor electorale, prin o informare și comunicare mai bună a organelor electorale cu alegătorii din Rep. Moldova. La moment avem situația în care organele electorale comunică în mare parte cu alegătorii practic doar în perioada electorală și nu continuu, așa cum ar trebui să fie și așa cum este într-o bună parte din țările europene.

Legat de examinarea propunerilor în Parlament. Nu este încă o decizie definitivă de înregistrare a acestor propuneri. Din câte cunosc există discuții la nivelul Parlamentului și Guvernului în sensul preluării inițiativei. Se pare că va fi promovat pe cale parlamentară și nu trebuie să ascund faptul că în calitate de promotori ai acestor propuneri am avut câteva discuții informale cu reprezentanți ai mai multor partide politice, inclusiv parlamentare, promovând ideea înregistrării acestui proiect de lege. Vom vedea deja când și cum și dacă va fi realizat. Cel puțin la conferința de prezentare a proiectului de lege, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ne-a asigurat că va examina cu cea mai mare atenție propunerile și că (...) conceptual vor susține acest proiect de lege. Sper ca până la finele sesiunii parlamentare curente, adică până la finele lunii iulie, aceste propune să fie înregistrate în Parlament...

- ...Și în sesiunea de toamnă eventual să fie aprobate, da...

- Exact. Și în sesiunea din toamnă deja să fie aprobate, dar, până atunci, sper, la fel, să fie expediat proiectul la Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR pentru expertizare internațională. Astfel ca în toamnă, când eventual se va reveni la subiectul votării proiectului, să avem expertiza internațională a partenerilor de dezvoltare, așa încât să fim siguri că într-adevăr mergem pe calea cea dreaptă și reformele propuse corespund principiilor și standardelor internaționale.

*Interviul a fost realizat în cadrul Campaniei Pentru o Justiție Sănătoasă, implementată de Asociația Presei Independente din Moldova.