Radio Chișinău: Cum ați făcut tranziția de la muzica clasică la muzica improvizație de jazz pe muzica lui Bach?

Baptiste Trotignon: Din copilărie am avut un parcurs clasic, am terminat Conservatorul unde am studiat muzica clasică. Apoi spre adolescență am ascultat prima dată muzica afro-americană și m-am îndrăgostit de tot ce e blues, bounds, swing, groove. În același timp continuam să lucrez pe muzica clasică însă, totodată, a început să îmi placă să improvizez. Este un adevărat limbaj improvizația, iar improvizația mult o confundă cu momentul instantaneu, însă e o muncă repetitivă, doar că trebuie să simți exact momentul unde să o folosești. Între timp am devenit un adevărat muzician de jazz, însă mereu am păstrat o legătură cu muzica europeană, îmi place mai mult să spun muzica europeană decât clasică. Bach, Schuman, Ravel, Prokofiev, Șostakovici prin opoziție cu muzica din America de sud, de nord, Asia, Africa. Mereu am avut o dublă identitate, între dragostea pentru muzica europeană, dar în același timp, o dragoste pentru muzica nord americană, afro-americană, jazz, etc.

Radio Chișinău: Ce nume de artiști v-au influențat?

Baptiste Trotignon: Nu este niciodată prea interesant să dai nume de artiști pe care i-am ascultat, pentru că sunt generații de artiști foarte diferite. Pe unii i-am ascultat în 2023, pe alții în 2022, am dat o listă atât de lungă, că dacă am da nume s-ar transforma  într-o listă, asemenea unui anuar. Eu vin dintr-o generația în care am ascultat mai multe surse de muzică de diferite genuri, fie muzică africană, nord americană, muzica clasică, muzica improvizată, am ascultat multă muzică din America de Sud, însă nu m-am gândit să dau niciodată nume precise, pentru că ar fi foarte reductiv. E precum bucătăria, îmi place mult această alegorie, comparație cu bucătăria. În bucătărie sunt foarte multe ingrediente, apoi să știi să le combini și să le utilizezi pentru a face ceva deosebit. Este la fel cu muzica, avem diferite influențe, care se plac și transmit emoțiile.

Radio Chișinău: Cum vi se pare Chișinăul?

Baptiste Trotignon: Am ajuns seara târziu la Chișinău, am reușit să văd un pic centrul orașului în ziua concertului, am admirat Catedrala și ambianța orașului, însă receptorii mei au fost mult mai sensibili la publicul de la concertul meu. Un public atent și entuziasmat, iar aceasta îmi transmite multă iubire pentru ceea ce fac. Apoi eu sunt francez, trăiesc la Paris, călătoresc foarte mult. Avem multe concerte în Spania, în Italia. Însă rar se ajunge în Rep. Moldova. E ceva nou și îmi place.

Radio Chișinău: La hotarele Rep. Moldova este un război. Aveți un mesaj pentru cei care cred că și cultura poate transmite un mesaj de pace?

Baptiste Trotignon: Evident că ceea ce se întâmplă în Ucraina este teribil, nu este loc de comentarii la acest aspect. Arta, în general, pot să vorbesc ca muzician, nu ca și pictor sau cineast, dar arta este o formă de rezistență împotriva ignoranței. Războiul este adesea rezultatul ignoranței, să credem că unii sunt mai puternici decât alții, să arătăm altor popoare supremația, să omorâm alți oameni. Prin definiție, este o formă de ignoranță foarte gravă. Pentru mine cultura, arta, în general este un fel de a rezista la erorile sistemului politic care ignoră adevărata cauză, nu e nevoie astăzi de război. Totul e politic!