RADIO CHIȘINĂU: Disciplina limba și literatura română este într-o oarecare măsură compromisă de clișee perpetuate de un discurs naționalist facil, care își au originea în perioada mișcării de eliberare și renaștere națională, dar și în propaganda sovietică. Naționalismul primitiv și abordarea simplistă a unor teme general-umane tind să creeze reacții de respingere din partea elevilor, inclusiv față de literatura universală. În acest context, cum credeți că ar putea fi dezvoltată curricular și didactic disciplina limba și literatura română, pentru a cultiva interesul elevilor față de lectură?

MARIANA JITARI: Mă supără când lucrurile comune sunt ridicate la rang sacru și cele sacre sunt profanate. Mă sperie când limba devine decor. Limba e un instrument de comunicare care trebuie învățat, trebuie studiat, e o chestie serioasă. Nu umblăm cu ea și fâlfâim în dreapta și în stânga. Din păcate școala încurajează lucrul acesta, pentru că sunt martoră a temelor extra-gălăgioase. Vorbim constant despre măreția limbii, despre pace, despre dragoste, despre tot felul de concepte. Pe de altă parte, și profesorii de română sunt priviți ca niște făcători de metafore. Toți așteaptă de la profesorul de română să scrie poezie. Profesorul de română trebuie să citească poezie, să o comenteze, să o discute cu copiii, nu trebuie să scrie poezie. Limba nu este fanfaronadă, nu e gălăgie. Da, au fost timpuri când am fâlfâit din drapele, când am luptat pentru ea, dar după asta a trebuit să ne potolim un pic, să ne așezăm în firesc și să învățăm limba română (...) Lumea depune flori, pune portretele scriitorilor pe pereți, îi omagiază la zilele de naștere, la zilele trecerii în neființă. Vorbesc patetic, doar în citate, despre Eminescu, despre Creangă, despre Vieru, despre oricine, fără să știe un text elementar. Oamenii transformă toată cultura noastră într-o galerie de imagini false.

RADIO CHIȘINĂU: Conform datelor oficiale, rata analfabetismului funcțional din țară este de circa 43%. De exemplu, la proba de lectură din cadrul rundei de testare PISA din 2022, fiecare al doilea elev de 15 ani din RM atinge cel puțin nivelul minim de competențe. Cum ar putea profesorii de limbă și literatură română să combată acest fenomen dezastruos?

MARIANA JITARI: Profesorul ar trebui să fie responsabil de ce face la clasă, să facă lucruri concrete, măsurabile, calculate, cumva practice, să se debaraseze de intenția de a-i învăța niște clișee doar pentru examen, de a dresa elevul doar să sublinieze niște părți gramaticale sau să opereze cu niște noțiuni, să dea niște definiții. Ar trebui să facă poate mai puțin, dar lucrui reale, lucruri concrete, nu neapărat pentru un examen, nu neapărat pentru o evaluare. Să fie mai sensibil la nevoile imediate ale elevului, la nevoile societății noastre, la crizele culturale prin care trece societatea noastră. Să schimbe prioritățile, poate și percepția asupra misiunii pe care o are la clasă. Eu recunosc public că sfidez niște cerințe curriculare, niște cerințe didactice, în numele unui rezultat palpabil, real. În felul acesta, poate am reuși să le stârnim elevilor un respect, o curiozitate mai mare pentru limbă și literatură, să le cultivăm un ochi mai ascuțit, un spirit mai ascuțit, ca atunci când se uită la un text, să vadă subtilitățile lui, să vadă valorile lui și în felul acesta cred că vom depăși criza despre care vorbeai mai devreme.