Radio Chișinău: Domnule Chifu, a avut loc prima ședință comună desfășurată la Chișinău a Guvernelor Republicii Moldova și României. Din punctul dvs de vedere,  în calitate de consilier al prim-ministrului României, cât de importantă este această ședință comună a celor două cabinete de miniștri?

Iulian Chifu: Este extrem de importantă pentru că este probabil ședința cea mai bogată din punctul de vedere al substanței, a ceea ce am convenit împreună și acest lucru este foarte, foarte important. Nu e vorba doar de acorduri simbolice sau politice, sigur avem o declarație politică a celor doi prim-miniștri referitoare la colaborarea economică, ci este vorba despre acorduri, proiecte concrete pe care cele două părți urmează să le realizeze. E vorba despre acordul în domeniul transporturilor, vorbim despre cele două poduri, e vorba despre acorduri privind interconectările, e vorba despre digitalizare - deci iată un proiect european, e vorba despre cooperarea în domeniul învățământului militar, în domeniul educației, cercetării. Este un spectru foarte larg de acorduri și firește n-o să uităm, dar am pus la sfârșit pentru că există o tendință de a supralicita acel acord de împrumut de 100 milioane de euro, dă frumos, e foarte bine de împachetat jurnalistic, dar trebuie spus că acesta este doar un instrument și pentru cei care au dubii, uitați-vă cu mare atenție că precedentul instrument nu a reușit să fie cheltuit.

De această dată este vorba despre proiecte mari, proiecte de infrastructură, de interconectare și mai ales proiectele de infrastructură din mediul rural, în așa fel încât cât se poate de mult cetățenii ai Republicii Moldova, instituțiile, companiile de ce nu, să aibă posibilitatea să relanseze economic situația după pandemie cu ajutorul acestei finanțări. Acest lucru cred că este cel puțin la fel de important,  pentru că sperăm ca fiecare dintre cetățeni să resimtă că măcar o părticică din acești bani este dedicată și lui. Noi am avut acel celebru, zic eu că cel mai bun proiect, și anume acela de reconstrucție sau refacere, reabilitare a grădinițelor. Nu cred că există grădiniță în Republica Moldova despre care să nu se știe faptul că a fost făcută, reconstruită, reașezată din bani veniți din România, din acel împrumut și acest lucru este din nou extrem de important și e de salutat în contextul dat.

Aș mai adăuga un mic punct în această dezvoltare, pentru că din nou: este important că avem acum un partener la Chișinău. Au fost urcușuri și coborâșuri, au fost momente mai faste, momente mai puțin avantajoase. De fiecare dată România a fost alături de cetățenii Republicii Moldova, chiar dacă relația cu puterea politica de la un moment dat sau altul nu a fost neapărat cea mai bună. În momentul de față, suntem într-o formă de oră astrală, cum menționau cei doi prim-miniștri, și cred că este important și acest lucru a faptului că există o decizie, o hotărâre la Chișinău privind drumul acesta european pentru că, spunea unul dintre miniștri: „a alege între vest și est este a alege între lagăr, între Gulag și libertate”.       

Radio Chișinău: Domnule Chifu, să ne referim un pic la aspectele de securitate energetică. La sfârșitul anului trecut se discuta despre construcția unui depozit de gaze, construcție care să fie susținută financiar de România și poate chiar acest depozit să fie construit pe teritoriul României. În acordurile semnate la ședința comună a Guvernelor se găsește un aspect un aspect la construcția unui astfel de depozit?

Iulian Chifu: Acord privind securitatea energetică și sprijinul în această direcție există, dar nu uitați că acestea sunt acorduri-cadru, nu sunt acorduri care se referă în mod specific la una sau alta dintre investiții. Sigur, promisiunea adresată de către Guvernul României privind crearea acestui depozit de gaze există. Mai mult există și o investigare, evaluare, ați auzit în discursul prim-ministrului, care vorbește despre faptul că România în foarte scurt timp, chiar în termen scurt și mediu, va avea posibilitatea aprovizionării cu gaz. Coridorul vertical care leagă Grecia, Bulgaria de România este o sursă a acestui gaz, venind din coridorul sudic european. BRUA este o altă sursă, o altă variantă de interconectare, iar faptul că avem acest inter-conector Iași- Chișinău este de asemenea foarte important. Sigur încă lipsesc contractele pentru el și l-am testat doar cu ocazia acelui moment dificil de la finalul anului trecut, când s-a pus problema închiderii furnizării de gaz către Republica Moldova. Poate ar fi la fel de important de menționat foarte clar responsabilitățile. Oamenii văd cum cresc aceste prețuri, oamenii se uită întotdeauna către guvernanți, de aceea mesajul trebuie să fie foarte clar că e vorba despre Federația Rusă, că e vorba despre o creștere artificială a prețului la gaz, că e vorba despre formule care se aplica la nivelul întregii Europe, peste tot în fiecare stat, în fiecare țară crește prețul la energie. Acest lucru trebuie spus și repetat, iar manifestațiile de protest sau protestele trebuie puse acolo unde le e locul. Nu în fața Guvernului Republicii Moldova, nu la Președinția Republicii Moldova, ci în fața ambasadei Federației Ruse la Chișinău și în fața sediului MoldovaGaz/Gazprom din Chișinău. Acolo este sursa problemelor fundamentale. Am mai văzut cu îngrijorare și acel element care ține de auditul de la MoldovaGaz și afirmația strictă aspra faptului că nu va fi recunoscut. Iarăși, nu cred că există un indicator mai bun pentru a vedea unde se află adevărata responsabilitate. Nu în brațele Guvernului Republicii Moldova care face eforturi uriașe, România sprijinind aceste eforturi și încercând să găsească soluții alternative la fiecare moment, ci se află acolo unde acest preț la produse energetice este manipulat din rațiuni politice și pentru scopuri politice, pentru a obține avantaje pe seama cetățeanului din Republica Moldova.

Radio Chișinău: Cum ar putea autoritățile de la București să le ajute pe cele de la Chișinău să lupte cu această propagandă rusă, cu aceste idei lansate de Federația Rusă, dar și cu aceste idei pe care încearcă Rusia să le promoveze aici? Avem o guvernare pro-europeană, iar atacurile inclusiv cele mediatice din partea Rusiei au devenit mai puternice?

Iulian Chifu: Am văzut recent un sondaj de opinie, tocmai publicat în urmă cu câteva zile, care spunea că în percepția publică Federația Rusă este cea care ajută în primul rând Republica Moldova. Dacă punem  asta alături cu cifrele reale, este de fapt un efect direct al acestei propagande și a problemelor pe care le avem în a le gestiona. Nu numai în Republica Moldova, sigur aici problematica este mult mai complicată, dar și în România, și în statele Uniunii Europene și peste ocean, acest instrument hibrid al războiului informațional al propagandei, al dezinformării este foarte prezent. Cred că acest lucru ține de două elemente: una creșterea rezilienței societale, deci educarea publicului din Republica Moldova cum să-și caute sursele de informare, cum să își controleze informația pentru a ști că este veridică. Pe de altă parte, aici e o combinație de factori care fac ca în momentul de față, spațiul public al Republicii Moldova să fie dominat copios cam în proporție de 80 și ceva la sută din audiențe de către Federația Rusă, ceea ce blochează capacitatea propriului guvern de a avea acces la cetățean, de a comunica în mod direct propriile sale activități, lovindu-se de un zid și o distorsionare completă a situației. Aici e un efort comun, sigur și partenerii noștri americani, și cei britanici, și cei din cadrul NATO și la nivelul Uniunii Europene există instrumentar care se ocupă de combaterea dezinformării. Există câteva nuclee și în Republica Moldova care încearcă să lupte cu acest fenomen. Cred că în momentul de față trebuie revenit la acea lege a informației publice și trebuie lucrat cu foarte mare atenție, în special prin Consiliul Audiovizualului de aici cu dezinformarea lansată în mod programatic de instrumentele mass-media care folosesc acest spațiu public și undele care sunt proprietatea statului Republica Moldova. E adevărat: e o linie foarte fină între libertatea de exprimare și folosirea, distorsionarea prin război informațional, prin dezinformarea, prin propagandă și aici cred că formulele hibride între componenta mass-media, specialiști în comunicare și componenta guvernamentală sunt cele care pot găsi soluțiile cele mai bune în așa fel încât  să nu se aducă nici atingeri libertății de expresie, libertății presei și pe de altă parte și acest spațiu public să poată fi adus sub o formă naturală  a exprimării în care fiecare dintre participanții în spațiul public  să-și aibă canalul său de exprimare și posibilitatea ca mesajele sale să ajungă la publicul larg necenzurate, nedistorsionate.

Radio Chișinău: Un subiect context aici ar fi tensiunile din regiune, la granița dintre Rusia și Ucraina, iar în Republica Moldova mai avem și regiunea separatistă transnistreană, care reprezintă un risc. Am vrea să știm  dacă s-a discutat între reprezentanții celor două guverne, despre anumite măsuri care să asigure securitatea Republicii Moldova, în contextul în care Republica Moldova nu este membră a NATO?

Iulian Chifu: După cum ați văzut agenda ședinței a fost publică, nu atât conținutul de acolo și am să-mi rezerv acest drept de a nu vă da detalii despre substanța a ceea ce s-a discutat. Dar acolo aveți cele două subiecte: chestiunea separatismului nistrean ca și situația de securitate din regiune s-au aflat pe această agendă. Atât vă pot spune.

Radio Chișinău: Voiam să știm dacă avem un plan care să ne ajute să ne simțim în siguranță, despre aceasta era vorba de fapt.

Iulian Chifu: Aveți asigurarea dată chiar de prim-ministru al României în declarația sa, în interviurile care au fost difuzate: suntem alături, suntem frați, avem aceeași filiație către fiecare cetățean al Republicii Moldova să simtă și să știe că nu este singur.