Interviu IPN | Ruth Huber: Noua Strategie de cooperare internațională a Elveției confirmă că R.Moldova rămâne o țară prioritară

  • 29 Octombrie 2020 08:33
Interviu IPN | Ruth Huber: Noua Strategie de cooperare internațională a Elveției confirmă că R.Moldova rămâne o țară prioritară

Interviu cu Ambasadoarea Ruth Huber, Vicedirectoarea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), Șefa Departamentului pentru Cooperare cu Europa de Est

IPN: Doamnă Huber, pentru luna octombrie ați avut planificată o vizită în Republica Moldova pentru a celebra 20 de ani de cooperare dintre cele două țări. Vizita a fost anulată din cauza pandemiei COVID-19, dar Elveția nu a diminuat interesul pentru Moldova, ba din contra. De ce Elveția are o prezență atât de semnificativă în țara noastră?

Ruth Huber: În primul rând, regret că nu pot să fiu acum în Moldova date fiind circumstanțele, dar sunt bucuroasă că am posibilitatea să mă adresez partenerilor noștri grație acestui interviu într-un moment oportun!

20 de ani pot părea o perioadă lungă de timp, dar anume angajamentul pe termen lung față de țările noastre partenere este caracteristic cooperării elvețiene pentru dezvoltare. Chiar în luna septembrie a acestui an Parlamentul elvețian a adoptat Strategia de cooperare internațională pentru 2021-2024, în care a confirmat că Moldova rămâne o țară prioritară în cooperarea bilaterală. Parlamentul și-a bazat decizia pe următoarele considerente: necesitățile existente în țara parteneră, de exemplu, sărăcia și inegalitățile persistente; interesele Elveției, cum ar fi dezvoltarea socială și economică, și stabilitatea într-o anumită regiune; precum și schimbările pe care le poate obține Elveția prin programul său de dezvoltare. Cel din urmă considerent depinde în mare măsură de colaborarea cu partenerii locali și voința Guvernului partener de a face reforme.

IPN: Ce valori promovează Elveția în cooperarea sa internațională și care sunt abordările de care se ghidează? Cum vedeți valoarea adăugată a prezenței elvețiene într-o țară ca Moldova?

Ruth Huber: Întâi de toate, cooperarea internațională a Elveției este o expresie a solidarității, care este un principiu de guvernare în interacțiunea noastră cu comunitatea internațională. La fel, reflectă interdependența dintre diferite părți ale lumii.

Un alt principiu important, definit de Agenda Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă până în 2030, este să nu lăsăm pe nimeni în urmă. În programul nostru de dezvoltare în Moldova urmărim să punem accent pe incluziunea socială. Acest lucru înseamnă că, dacă doar un singur membru al unui grup este stigmatizat sau discriminat pe criterii etnice, mintale, de gen sau de dizabilități, dacă el sau ea nu se bucură de aceleași șanse sau nu are acces la servicii publice, atunci vulnerabilitățile trebuie rezolvate prin programe eficiente.  

IPN: Elveția este cel mai mare donator bilateral în domeniul sănătății. Ce impact a avut criza COVID-19 asupra Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, în general, și, în particular, asupra programelor SDC în Moldova?

Ruth Huber: Toate țările din lume, inclusiv Elveția, au fost grav afectate de pandemia COVID-19. În Moldova, sunt mândră să subliniez acest fapt, Biroul de cooperare al Elveției a fost printre primii parteneri internaționali care au pus la dispoziția sistemului de sănătate echipament de protecție și ventilatoare. Echipa noastră a mai oferit asistență în domeniul sănătății mintale, comunicării și sensibilizării privind COVID-19, precum și pentru procurarea de echipamente necesare autorităților și instituțiilor publice locale. Per total, Elveția a susținut efortul Moldovei de a lupa cu pandemia cu o contribuție financiară de 857’000 franci elvețieni.

Dar pandemia mai are și consecințe sociale și economice. Echipa Biroului din Chișinău și-a ajustat necontenit programele în diferite domenii tematice de cooperare, ca să facă față noilor provocări. Aș dori să vă dau aici un exemplu din domeniul Dezvoltare economică și angajare în câmpul muncii - o companie din Soroca, beneficiara unui proiect cofinanțat de Elveția și Germania, a trecut de la coaserea huselor pentru mașini (destinate exportului) la coaserea halatelor de protecție individuală pentru cadrele medicale din țară. Prin această adaptare, au fost păstrate locurile de muncă și chiar create altele noi.

IPN: Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din regiune și, după cum cunoașteți, mulți cetățeni aleg să plece și să lucreze sau chiar să se mute cu traiul în afară. Nu e familie în Moldova care să nu fie afectată de migrație. Elveția susține de mai mulți ani eforturile de a aduce diaspora mai aproape de comunitățile de baștină. Care din ideile pe care le-ați încercat v-au părut reușite și de ce?

Ruth Huber: Provocările legate de fluxurile mari de emigrație sunt o îngrijorare comună pentru mai multe țări din Europa de est. În această ecuație complexă există mereu două elemente: pe de o parte – pierderea temporară sau pe termen lung a abilităților și cunoștințelor pentru țară, pe de alta – potențialul de utilizare a remitențelor trimise de moldovenii care lucrează în afară.

Împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), am mers pe o abordare inovatoare ca să apropiem mai mult diaspora de rudele și comunitățile lor de baștină, prin crearea Asociațiilor de băștinași ale migranților, instruirea și asistența autorităților publice locale (APL) privind transparența și implicarea comunităților în deciziile legate de bugetele locale. Această colaborare a făcut posibilă realizarea diferitor proiecte de dezvoltare locală, cofinanțate din alocațiile bugetare din partea APL, contribuțiile și fondurile colectate prin metoda de crowdfunding din partea migranților, și granturile oferite de SDC. Acest model inovator a fost preluat și continuă să fie aplicat acum și fără susținerea din partea SDC.

Dar dacă e să avem o privire de ansamblu asupra migrației, este la fel de important să consolidăm anumite servicii și legi care să încurajeze oamenii să nu plece din țară și să susțină membrii diasporei care vor să revină acasă, precum și să creăm oportunități pentru tineret.

IPN: Elveția a venit în anul 2000 în Moldova inițial cu un ajutor umanitar, apoi a decis să ofere asistență tehnică țării noastre pentru a îmbunătăți serviciile din domeniul Apă și Sanitație, pentru a implica diaspora în dezvoltarea localităților de baștină și pentru a desfășura o serie de reforme în domeniul sănătății. Acum susțineți diverse inițiative la nivel local, crearea locurilor de muncă și sistemul de educație vocațională. Care sunt rezultatele de care vă mândriți cel mai mult și ce sperați să obțină Moldova mai departe?

Ruth Huber: Unele rezultate pe care le-am obținut în acești 20 de ani sunt de-a dreptul remarcabile. Aș dori să subliniez că acestea au fost mereu obținute împreună cu partenerii noștri locali și că cele mai impresionante rezultate au fost atinse de cetățenii Republicii Moldova care i-au ajutat pe alți concetățeni. De exemplu, când grupuri de tineri voluntari au susținut bătrânii pe perioada restricțiilor impuse de pandemie. Încurajarea solidarității între generații este un exemplu concret de implementare a principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă!

SDC susține dezvoltarea învățământului profesional tehnic în țările partenere, bazându-se pe experiența Elveției unde învățământul profesional tehnic are o contribuție pozitivă majoră asupra economiei. Considerăm că este important ca tinerii să obțină calificări necesare pentru economia modernă, să aibă șanse ca să își pună în practică abilitățile în laboratoare cu echipamente adecvate și în instituții cu practici sănătoase, cu o cultură instituțională și valori pe potrivă.

IPN: SDC lucrează în Moldova, dar și în Ucraina, Kârgâzstan – țări care, la diferite niveluri suferă de corupție și instabilitate politică. Cum vă asigurați că asistența pe care o oferiți își atinge obiectivele?

Ruth Huber: Cooperarea elvețiană are o abordare de lungă durată, mereu urmărind să răspundă nevoilor beneficiarilor finali, care sunt, de regulă, cei mai dezavantajați. Orientările noastre strategice se bazează pe dialogul cu guvernul, societatea civilă și alți parteneri de dezvoltare, ca să ne asigurăm că răspundem necesităților și priorităților țării partenere.

O altă caracteristică importantă este că noi nu venim cu soluții universale, dar acordăm o mare atenție flexibilității și adaptării programelor noastre la schimbările din context și circumstanțe. Și, pe lângă sistemul nostru intern de control, complementat de audit și evaluări externe, proiectele noastre prevăd și un mecanism de responsabilitate socială pentru a asigura că se ține cont și de opiniile beneficiarilor.

IPN: În comunicarea Biroului de cooperare al Elveției vedem deseori referiri la incluziunea socială – fie că este vorba de conectarea la sistemele de apă și sanitație a celor din grupurile vulnerabile, de instruirea femeilor din zonele rurale sau a mediatorilor pentru comunitățile Romă. De ce această preocupare?

Ruth Huber: Incluziunea socială ține de dimensiuni sociale, culturale, politice și economice, și, după cum ziceam mai devreme, este un element important al Agendei 2030 și al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Incluziunea socială este o preocupare urgentă pentru atingerea unei dezvoltări sustenabile, deoarece inegalitățile au crescut în mai toate țările, din cauza provocărilor globale crescânde și a altor factori, precum conflictele și schimbările climatice.

În Moldova, la fel ca în multe alte țări din lume, există disparități largi în accesul la servicii de apă și sanitație în diferite regiuni, diferențe în ce privește bunăstarea, diferențe între zonele rurale și urbane, în cadrul comunităților și la nivelul gospodăriilor. În acest domeniu lucrăm în strânsă cooperare cu autoritățile publice și alte părți interesate, pentru a da prioritate grupurilor care nu au acces la utilizarea serviciilor publice, și care sunt excluse din procesul de luare a deciziilor care le privesc.

În țările Balcanilor de vest sau a Europei de est, SDC mai promovează și incluziunea romilor, deoarece acest grup etnic este cel mai exclus și suferă repercusiuni ale unei discriminări istorice de lungă durată. În Moldova, ca parte a sprijinului nostru pentru demersul societății civile de promovare a politicilor incluzive, susținem rețeaua de ONGuri a romilor în efortul său de a îmbunătăți viața acestui grup și de a rezolva problemele acestei comunități. Am ajutat mediatorii comunitari de etnie romă și asociația lor ca să obțină susținerea statului și a APLurilor pentru asigurarea accesului echitabil la servicii publice, a participării la procesul de luare a deciziilor la nivel local și de angajare în câmpul muncii.

IPN: Peste 120 de organizații neguvernamentale s-au bucurat de susținere din partea Elveției. Jumătate din peste 150 de granturi oferite au fost direcționate spre susținerea vieții culturale. De ce cultura este atât de important pentru domeniul dezvoltării?

Ruth Huber: Cultura este o componentă importantă a programelor noastre de cooperare în toată lumea. Declar cu mândrie că Elveția este un donator major de granturi în domeniul culturii în Moldova. Cultura este o parte esențială a demnității umane, a identității, a împlinirii personale și colective. Asistența pentru diversitatea culturală și dialogul inter-cultural este crucială pentru coeziunea socială și a procesului de construire a națiunii.

Biroul nostru de cooperare de la Chișinău mai administrează și un program de granturi mici pentru inițiative inovatoare ale organizațiilor neguvernamentale locale, precum și proiecte în cultură și artă, proiecte ce încurajează libertatea și diversitatea expresiei artistice, pluralismul, dialogul rural-urban, și incluziunea socială. Deocamdată, am remarcat rezultate interesante: unele proiecte au creat modele de bune practici pentru incluziunea socială și economică a grupurilor dezavantajate; altele au promovat abordări inovatoare informale în educație. Proiectele finanțate au mai ajutat și profesioniștii din cultură să exploreze noi forme ale artei moderne și să creeze centre de resurse, cum ar fi o platformă online în cinematografie, un centru de muzică contemporană și o bibliotecă online cu literatură găgăuză.

În contextul restricțiilor impuse de COVID-19, Biroul de cooperare de la Chișinău a susținut recent proiecte culturale inovative prin care arta este transferată într-un spațiu digital. A fost creată o galerie de artă contemporană în realitatea virtuală. La fel, au fost organizate licitații online de artă întru susținerea artiștilor moldoveni afectați de pandemie.

În încheiere, sper la o continuare fructuoasă a programului nostru de cooperare cu Moldova în toate domeniile menționate și aștept cu interes ocazia să vizitez țara voastră cât mai devreme cu putință!

Tags

Alte Noutati

LIVE: Obiectiv, România!
Meteo Chișinău
-9
Ninsoare ușoară
Umiditate:73 %
Vint:3,09 m/s
Tue
-7
Wed
-3
Thu
1
Fri
2
Sat
5

Curs oficial BNM 16 Ianuarie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 20.9996 -0.0000
USD 17.2814 -0.0000
RON 4.3095 -0.0000
UAH 0.6162 -0.0000
RUB 0.2358 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău