INTERVIU | Ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea: Deschiderea unor secții de vot la Tighina are și riscul de sechestrare a buletinelor de vot și chiar a membrilor birourilor electorale
-
08 Iunie 2021 12:56
Două secții de votare ar urma să fie deschise la viitoarele alegeri la Tighina, pentru prima dată în acest oraș aproape necontrolat de autoritățile constituționale de la Chișinău. Această decizie a Comisiei Electorale Centrale a fost criticată de partidele de dreapta, care denunță o încercare de fraudare a scrutinului, cât și de societatea civilă. În același timp, Serviciul de Informații și Securitate atenționează asupra riscurilor organizării acestor secții. Într-un interviu pentru Radio Chișinău, fostul vice-premier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea spune că organizarea secțiilor de votare în stânga Nistrului a comportat riscuri dintotdeauna. Însă deschiderea unor secții de vot la Tighina are și riscul de sechestrare a buletinelor de vot și chiar a membrilor birourilor electorale. Acolo, statul nu are pârghii să controleze siguranța alegătorilor sau a votului, a declarat fostul vicepremier, intervievat de Cristina Popușoi.
- Domnule Flenchea, cât de justificată este deschiderea unor secții de votare în localitatea Tighina?
Organizarea și desfășurarea procesului de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului comportă mereu riscuri, în special riscul ca alegătorii să nu fie lăsați să ajungă la secțiile de votare. Amplasarea secțiilor de votare în astfel de zone ca Bender sau Corjova are riscuri triple, pentru că se adaugă riscul sechestrării buletinelor de vot, ștampilelor, listelor electorale și chiar a membrilor biroului electoral, lucruri care s-au întâmplat în trecut. Dacă se dorește, cu adevărat, facilitarea accesului alegătorilor din stânga Nistrului la secțiile de votare, trebuie să se renunțe la procedura de arondare a acestora la o secție de votare anume. Exact din motivul că nu știm care va fi situația privind accesul alegătorilor la secția de votare: vor putea ajunge sau nu, vor fi lăsați să intre în secțiile de votare sau nu. Din multitudinea de obligații pe care le are statul în raport cu cetățenii săi, enumerăm două în acest context: obligația statului de a asigura drepturile electorale ale cetățenilor și obligația statului de a asigura siguranța personală, integritatea, sănătatea oamenilor. Și garantarea acestor drepturi nu poate avea loc, unul în detrimentul celuilalt.
- Cât de mult ar putea controla autoritățile constituționale de la Chișinău asigurarea unui proces de vot corect în secțiile de votare din stânga Nistrului?
Vorbim despre amplasarea secțiilor de votare într-o zonă în care statul nu are pârghii să controleze efectiv siguranța alegătorilor, a membrilor biroului și nici siguranța votului. Un instrument care ar rezolva aceste probleme și ar elimina toate suspiciunile, nu doar în raport cu alegătorii din stânga Nistrului, dar și cu cei din diasporă, ar fi implementarea votului electronic.
- De ce din cei peste 250 de mii cetățeni ai Republicii Moldova, care au viză de reședință în stânga Nistrului doar 20-30 de mii se prezintă la vot? Cum credeți, care sunt motivele acestei pasivități, ale acestui absenteism electoral?
Acest absenteism este, nu în ultimul rând, și un răspuns al alegătorilor la absenteismul politicienilor. Dincolo de multe alte motive de ordin obiectiv, pentru că în trecut alegătorii erau împiedicați fizic să ajungă la secțiile de votare. Dincolo de toate aceste impedimente, există și un interes mic, foarte mic al liderilor politici de la Chișinău față de acea zonă. Dacă vă uitați, regiunea transnistreană cu problemele ei și cetățeanul Republicii Moldova din stânga Nistrului nu se regăsesc în mare parte nici în programele electorale și nici în discursul public al politicienilor. Dacă oamenii nu se regăsesc în programele electorale, nici nu vin la votare. Este o problemă cu mai multe fațete, din care eu evidențiez ca fiind principalul și cel mai grav aspect faptul că nu se acordă suficientă atenție problemelor nerezolvate și oamenilor de acolo.
