Andrei Curăraru: După mine, această sesiune parlamentară trebuie să vină în congruență cu promisiunile electorale ale Maiei Sandu. S-a vorbit despre o atitudine diferită față de tot ceea ce înseamnă reforma justiției, de remaniere guvernamentală care ar putea să implice dacă se schimbă tot Guvernul și Parlamentul, de posibilitatea de a acorda mai mult suport și sprijin categoriilor vulnerabile care au căzut sub influența grupării Șor și poate ar trebui să fie vizate de mai mult suport, inclusiv prin mărire de pensii și indemnizații. Totodată, este clar că continuă implementarea cadrului de negocieri cu Uniunea Europeană. Doar 17,5% din acțiuni sunt îndeplinite. O bună parte dintre ele țin de modificări legislative, de îmbunătățirea cadrului și armonizarea cu cel al Uniunii Europene. Cred că aceste trei aspecte, inclusiv cel legat de remanierea guvernamentală, trebuie să conducă cu partea legislativă.

În același timp, înțelegem că este nevoie de o mai mare comunicare cu oamenii. Deputații trebuie să-și utilizeze eficient timpul acordat vizitelor în teritoriu și să acumuleze acele probleme pe care le au oamenii pentru a le reflecta în activitate legislativă, mai ales că, practic, în scurt timp vom intra în campanie electorală.

Radio Chișinău: Domnule Curăraru, am văzut cum această campanie electorală pentru referendum și pentru prezidențiale a scos în evidență mai multe lacune pe domeniul justiției. Am văzut nemulțumirea societății civile  că nu s-a intervenit la timp, inclusiv de la alegerile locale, ca să nu se ajungă să se „găgăuzeze”, acest scenariu aplicat în regiunea găgăuză, să se aplice la nivel național. Dacă considerați că anumite prerogative, prevederi pe domeniul justiție sunt absolut de urgență, necesare de a fi implementate în preajma parlamentarelor, care urmează în scurt timp?

Andrei Curăraru: Nu știu dacă este nevoie de modificări legislative. Există suficiente atribuții și pentru procuratură, și pentru poliție, CNA. Problema, după mine, este în calitatea implementării. Am văzut, din informația apărută în spațiul public, că s-ar putea ca o parte din procurori să nu-și îndeplinească atribuțiile conform cerințelor. Acele scrisori anonime, care au apărut în spațiul public, vorbesc despre faptul că în Procuratura Anticorupție doar o singură procuroră a autorizat toate acțiunile ce țin de coruperea politică. Este clar că este nevoie mai degrabă de un lucru atent cu domeniul justiții, magistrați, procuror, judecători care să îndeplinească acele atribuții și să realizeze legislația în vigoare, inclusiv pe domeniul sancționării coruperii politice. S-ar putea să fie loc pentru revenirea la acel proiect cu instanțele anticorupție în care să fie niște judecători specializați cu atribuții specifice care să se ocupe ocupă doar de astfel de cazuri, dar, după mine, problema este mai degrabă de implementare.

Eu cred că ar fi indicată poate o ședință a Consiliului Suprem de Securitate în care Procurorul General să spună de ce să nu există mișcări mai solide în acest sens, să ceară resurse suplimentare, să ceară finanțare dacă este nevoie, crearea unor grupuri de procurori, ofițeri de urmărire penală ș.a.m.d. Mai degrabă coordonare și transmitere acestui mesaj că pentru Republica Moldova aceste cazuri sunt o prioritate și trebuie rezolvate rapid. Or, toate aceste împreună dau semne că s-ar putea să fie o inerție voită a sistemul de justiție care nu este satisfăcut de tot procesul de vetting și pre-vetting nu vrea ca averile și veniturile să le fie monitorizate.

Radio Chișinău: Am văzut lacune sau vulnerabilități în mod special și pe domeniul securității naționale prin această schemă care a fost pusă în aplicare de la Moscova. Liderii de opinii, experții se referă chiar în termeni de lovitură de stat eșuată. Prin mobilizarea societății și a autorităților până la urmă s-a reușit să se îndepărteze această amenințare. Cum vedeți și pe acest domeniu, al securității, anumite urgențe până a ajunge în parlamentare?

Andrei Curăraru: Iarăși, mai degrabă nu domeniul legislativ, dar cel executiv s-ar putea să aibă nevoie de mai multă finanțare, mai mult staff pentru organele securități statului. Am văzut de conspirarea acelui grup, de circa 300 de tineri care au fost antrenați în activități de pregătire de către Federația Rusă, în Bosnia, Herțegovina și Serbia, pentru a face diversiuni pe teritoriul Republicii Moldova. Este clar, capacitatea de reacție a statului nu a luat în calcul posibilitatea de corupere a sute de mii de alegători. În acest sens, după mine, mai degrabă ar fi niște soluții bugetare care să ridice finanțarea, să ridice numărul de personal a acestor organe, să permită ca intervențiile și a SIS și apoi a Poliției Naționale să fie mai rapide și mai calitative.

Radio Chișinău: Și, la final, în lipsa unor acțiuni ferme, urgente, la care faceți referire și trimitere, care ar fi principalele riscuri și perspectivele în viitorul apropiat?

Andrei Curăraru: În lipsa unor acțiuni concrete și nemijlocite, acea lovitură de stat care a eșuat va fi repetată și va fi de succes. Este clar că în domeniul parlamentar este mai greu să acumuleze același număr de voturi pentru a menține un curs pro-european, indiferent care ar fi partidul de guvernare sau coaliția. În situația în care poți să corupi 300.000 de alegători și nu urmează pentru asta niște consecințe foarte grave, numărul acesta va crește. Impunitatea lor, faptul că ei nu se vor simți vinovați de ceva sau că pot să riște ceva va crește și ea și se va solda într-o situație în care nu vom avea posibilitate să vorbim despre alegeri libere și corecte, dar de un proces de corupere la o scară de nedescris în Republica Moldova.