Ministrul a recunoscut că nu doar majoritatea oamenilor, dar că nici el nu are încredere în justiția din Republica Moldova.

Alexandru Tănase a mai spus că pe parcursul mandatului își propune liberalizarea sistemului. Mai exact, vrea să se renunțe la instrumentele represive, să se consolideze independența justiției și a instituțiilor și care trebuie să asigure funcționarea statului de drept.

De asemenea, Alexandru Tănase a declarat că nu este un om politic, dar a acceptat funcția de ministru al Justiției pentru a face reforme în acest domeniu.

Î: Domnule Tănase, de ce ați acceptat să reveniți la conducerea Ministerului Justiției, după ce ați plecat din această funcție în 2011?

R: Nu există un răspuns simplu la această întrebare, pentru că există mai multe circumstanțe. Dar, în principal, eu mereu am urmat o regulă în această viață și asta m-a ajutat: atunci când ai posibilitatea să schimbi ceva sau să faci ceva – această posibilitate nu trebuie să o ratezi. Astăzi noi suntem într-o situație destul de proastă cu justiția. Cred că atât de prost lucrurile nu au mers de mult timp. Și cred că soarta mi-a oferit o posibilitate de a veni cu anumite schimbări, de a îmbunătăți anumite lucruri. Cred că este posibil.

Î: Cum ați caracteriza sistemul de justiție, pe care o să-l conduceți?

R: Nu știu dacă poți caracteriza în câteva cuvinte un sistem. Nu-l conduc eu, din păcate. Justiția este independentă. Ministerul Justiției doar promovează politici și prin aceste politici deblochează anumite situații, face un click pentru a porni anumite reforme sau procese. Asta și este specificul și elementul - dificultate al reformei judiciare. Ea nu poate fi efectuată în mod administrativ.

Probleme există foarte multe. Avem o problemă chiar de ordin logistic: acea reformă a hărții judiciare care a fost inițiată trebuie finalizată; au fost mai multe erori comise în acest sens. Avem o problemă în partea de efectuare a justiției nemijlocit: mă refer la procedurile de aplicare a măsurilor preventive. Controlul judiciar asupra măsurilor preventive s-a transformat într-o formalitate, ceea ce este foarte grav pentru că afectează drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Nu cred că cineva este mulțumit de modul cum își exercită atribuțiile și funcțiile legale Consiliul Superior al Magistraturii. Trebuie să vedem exact ce facem cu inspecția judiciară pentru a oferi mai multă independență în luarea deciziilor. Trebuie fluidizat sistemul de aplicare a sancțiunilor pentru judecătorii care greșesc. Sunt foarte detalii și toate puse la un loc afectează calitatea actului de justiție și generează nemulțumirea societății vizavi de justiția moldovenească. În mare, unele dintre aceste deficiențe pot fi corectate chiar și în termeni restrânși.

Î: Și atunci, care vor fi primele Dvs. acțiuni?

R: Nu am să vorbesc astăzi despre primele acțiuni, deoarece voi veni cu o abordare consolidată, cu un concept clar, structurat pe perioade de timp, cred că în zilele ce urmează. Dar ca principiu general, eu am fost mereu adept al liberalizării, indiferent unde m-am aflat, inclusiv în poziția de ministru al Justiției voi promova exact aceleași valori. Când vorbesc de liberalizare mă refer întâi de toate renunțarea la instrumentele represive, consolidarea independenței justiției și consolidarea instituțiilor și mecanismelor care trebuie să asigure funcționarea statului de drept.

Î: Anul trecut, în luna octombrie, Uniunea Europeană a anunțat că nu va mai oferi tranșa de 28 de milioane de euro pentru sistemul judiciar. Ce se va întâmpla acum și cum se vor face reforme în lipsa acestor resurse financiare?

R: Reformele care trebuie operate acum pentru buna funcționare a sistemului judiciar nu neapărat sunt legate de resurse financiare. Da, există o problemă când vorbim despre starea infrastructurii judiciare. Oamenii nu cunosc, dar ar fi bine să știe că instanțele de judecată din Republica Moldova funcționează în fostele sedii ale Partidului Comunist, care au fost construite cu 60 de ani în urmă. Vă imaginați care este calitatea actului de justiție! Dar când vorbim despre independența judecătorilor, responsabilitatea judecătorilor, anumite instrumente și mecanisme procedurale, toate acestea nu au nicio legătură și nu implică finanțări. Atunci când un judecător trebuie să dea o decizie corectă, asta nu depinde de finanțarea din exterior. Sunt lucruri care pot fi schimbare și în lipsa unor alocații suplimentare la buget.

Î: Credeți că veți reușiți să-i convingeți pe judecători să fie independenți, să ia decizii independente?

R: Eu voi face atât cât va fi posibil. Nu sunt om naiv, eu îmi dau seama că nu ai cum în câteva luni de zile, în fond mandatul este unul destul de limitat. Până la urmă, cred că din toamnă se va intra în campanie electorală și atunci Parlamentul nu va mai fi axat pe activități legislative, cum se întâmplă de obicei în anii electorali. Dar, până atunci avem 6-7 luni, când putem promova proiecte foarte importante, inclusiv în partea ce ține de funcționarea Procuraturii, reforma Curții Constituționale. Avem foarte multe proiecte care pot fi promovate până la acel moment și care pot genera efecte, pe care oamenii le vor resimți.

Î: Reforme într-un an electoral...

R: Bun, reforma justiției nu este o reformă care se face în jumătate de an. Este o reformă continuă, în toată lumea justiția se reformează permanent, în funcție de provocările care stau în față, în funcție de soluțiile pe care trebuie să le dea sau sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. Și reforma justițiară moldovenească nu a început ieri, ea s-a efectuat din momentul proclamării independenței. Nu înseamnă că dacă astăzi suntem într-un an electoral nu ar trebui să facem nimic, ar fi o eroare și o abordare foarte greșită. Păi, noi suntem permanent în an electoral: avem alegeri prezidențiale, alegeri parlamentare și locale.

Î: Dar la ce etapă suntem acum cu reforma justiției?

R: Nu orice poate fi cuantificat. Am avut rezerve față de abordările triumfaliste, nu neapărat cantitatea înseamnă și calitate. În cazul de față cred că îmi voi centra atenția pe promovarea proiectelor care vizează calitatea actului de justiție și sunt cel mai dificil de realizat. Va fi cea mai mare rezistență din mediul judiciar. Nu cred că există un sistem care manifestă o mai mare rezistență. Nu cred că  există un sistem cu conexiuni mai profunde în zona politicului decât cel al justiției. Prin urmare nu știu dacă este posibil de a obține ceva doar prin efortul unui membru al Guvernului sau prin modificările legislației (...) Ziceam că justiția are o capacitatea excepțională de a-și promova independența. Evident, orice deal, orice înțelegere cu politicul afectează independența justiției. Eu cred că judecătorii trebuie să judece, indiferent de instanța de judecată în care ei activează, fără să interacționeze cu zona politicului sub nicio formă. Nu trebuie să-și facă lobby, să nu promoveze pe căi ascunse proiecte de lege.

Î: Mai multe sondaje arată că foarte puțini oameni au încredere în justiție...

R: Da, este adevărat.

Î: Cum intenționați să remediați această situație?

R: Nu doar oamenii nu au încredere, nici eu nu am încredere în justiție. Da, nu am încredere. Dar, în același timp nu poți generaliza. Este foarte greșit să generalizezi. Sunt judecători care își fac onest meseria, care dau soluții echilibrate, bine argumentate, care nu ridică niciun semn de întrebare. În același timp, avem judecători care dau soluții deocheate, ilegale. Ceea ce trebuie să facem este să impulsionăm CSJ ca să elimine din sistem acele persoane care dau hotărâri ilegale sau suspecte. Și să-i încurajăm pe judecătorii buni care sunt în sistem, mă refer în mod special la judecătorii tineri care au fost numiți în ultimii ani de zile, care nu sunt implicați în acte de corupție.  Ei trebuie încurajați, pentru a-i face aliații schimbării. Justiția nu poate fi reformată din afară, nu e posibil, judecătorii sunt independenți. Nu are nimeni instrumentar să intervină în zona lor și cred că acei judecători cumsecade și onești care sunt trebuie să primească din partea societății mesaje de încurajare. Dacă am merge pe generalizări și am spune că totul este prost, atunci nu ai făcut nimic, îi descurajezi și pe aceștia.

Î: Domnule ministru, ați spus că nici dvs nu aveți încredere în justiție. De ce?

R: Eu vin din avocatură, am văzut foarte multe. Mergeți la o instanță de judecată, de exemplu, la Judecătoria Buiucani, vedeți exact cum arată birourile judecătorilor: doi metri pătrați, unde stau judecătorul, grefierul, doi avocați și trei părți. Uitați-vă cum arată chestia aceasta. Cum poți să ai încredere? Citiți hotărârile, cât de inteligibile sunt unele dintre ele, nu mai înțelegi nimic. Urmăriți practica judiciară, care nici pe departe nu este consecvente și deseori se aplică selectiv, în funcție de necesitate. Toate elementele acestea puse cap-coadă nu au cum să genereze încredere în justiție. Eu nu vin zona politicului ca să prezint un tablou roz. În general, pentru a rezolva o problemă trebuie, întâi de toate, să recunoaștem că ea există. Dacă vom încerca să ne amăgim cu iluzii că uite am crescut cu 3% în încrederea publică că lucrurile merg foarte bine, dacă vom încerca să ne îmbătăm cu apă rece nu vom schimba nimic.

Î: Pentru că vorbim despre corupție, parteneri externi, dar și experți naționali spun că nu sunt progrese reale în lupta împotriva corupției. Dvs., domnule  ministru cum comentați aceste declarații?

R: Atunci când vorbim despre estimarea corupției în justiție, noi vorbim despre percepție, eu vă pot spune cu toată responsabilitatea că lucrurile sunt foarte nuanțate în partea ce ține de corupție. Noi avem în sistem un număr impunător de judecători tineri care au fost numiți anul acesta sau anul trecut. Nu am remarcat nici în calitate de avocat cât am fost, nici în calitatea de ministru, nici măcar opinia publică, nici în rapoarte nu figurează o tendință de corupție în mediul acestor judecători. Asta înseamnă că avem o bună parte a corpului de judecători, care în mod cert nu sunt afectați. Cel puțin, în mod cert nu putem vorbi despre o corupție endemică. Este o altă problemă legată de alți judecători care sunt în sistem. Dar să nu generalizăm, atunci când avem un caz particular care vizează corupția unui judecător există Agenția Națională de Integritate, există Procuratura Anticorupție, există inspecția judiciară, o sumedenie de instituții care trebuie să-și facă datoria. Ceea ce vrem să facem în lunile care urmează este să consolidăm aceste instrumente și mecanisme, astfel încât ele să-și facă datoria. Dacă ele își vor face datoria, o să vedeți că și problema corupției în mediul judiciar va fi eliminată. Mesajul meu este că atunci când avem un caz de corupție, sigur că trebuie să batem alarma și să fim foarte intransigenți. Dar nici să nu generalizăm, deoarece îi descurajăm și pe acei judecători care sunt ok să fie altfel.

Î: Majoritatea penitenciarelor din Republica Moldova oferă condiții inumane de detenție celor care își ispășesc pedepsele, arată datele rapoartelor de monitorizare efectuate de Oficiul Avocatului Poporului, dar și condamnările la CEDO din această cauză.  Ce veți face, în calitate de ministru al Justiției, pentru a face schimbări în sistemul penitenciar?

R: Situația nu poate fi îmbunătățită peste noapte, deoarece infrastructura penitenciară este una moștenită de la gulagul sovietic. Pe parcursul a ani de zile s-au făcut anumite reparații, investiții, dar nu s-a schimbat substanțial. Avem un proiect pe rol foarte important, finanțat de către BERD, privind construcția unui penitenciar nou. Sunt destul de avansate lucrările, inclusiv în partea ce ține de selectarea companiei care va proiecta acest penitenciar. Și sper ca într-o perspectivă de câțiva ani de zile noi să-l avem. Este foarte important să ducem la bun sfârșit acest proiect, altfel Curtea Europeană, care deja a lansat câteva cauze pilot împotriva Guvernului Republicii Moldova va sancționa inclusiv financiar, dar și ca imagine Guvernul și asta ne va costa foarte scump.

Î: Să discutăm acum despre numirea Dvs. în această funcție. Domnule Tănase, sunteți un ministru tehnocrat sau un om politic?

R: Nu sunt om politic, nu fac parte din niciun partid politic. Am acceptat această propunere din partea premierului Filip, doar pentru a încerca să vin cu niște idei mai proaspete care vizează reforma judiciară. Nu am nici partid în spate. Premierul Filip este persoana care m-a asigurat că acele proiecte care vizează reforma judiciară sunt prioritare, m-a asigurat că va exista sprijin politic. Acum, mie nu-mi rămâne decât să comunic asupra lor și să comunic cu societatea pentru a sprijini aceste inițiative, pe care urmează să le promovăm.

Î: Ați declarat că mandatul de ministru este scurt. Ce veți face după încheierea acestuia?

R: Exact ceea ce am făcut când mi-am încheiat mandatul la Curtea Constituțională. Mi-am încheiat mandatul, am revenit la cabinetul meu de avocați și am mers în avocatură. Exact asta voi face când îmi voi încheia mandatul de ministru al Justiției. Sper să-mi duc acest mandat până la sfârșitul acestui Guvern, sper să am sprijinul politic necesar pentru a promova proiectele care cred eu că trebuie promovate .

Î: Ați spus de mai multe ori că sperați să vă duceți mandatul până la capăt. Există anumite aspecte care vă fac să credeți că nu veți reuși?

R: Eu pot vorbi cu certitudine doar despre acțiunile proprii. În special când vorbim despre zona politicului, despre votarea în Parlament a legilor, mai ales pe zona justiției, niciodată nu poți avea o certitudine sută la sută. Deocamdată sunt optimist, deoarece am toate asigurările politice că există un angajament ferm al Guvernului pentru a face ordine în justiție. Situația pe care o avem acum în justiție nu convine nimănui, în ciuda multiplelor speculații, nici nu Guvernului nu-i convine această situație. Sunt foarte multe lucruri bune, care s-au făcut în acești ani, dar toate sunt trecute cu vederea, doar simplul motiv că pe zona justiției merg prost. Chiar dacă ai progrese în economie, când ajungem la justiție, eșecul reformei judiciare umbrește oricare alt succes. Niciun Guvern nu este fericit de o asemenea situație.

Î: De ce credeți că avem un eșec al reformei judiciare, așa cum ați spus și Dvs.?

R: Intervențiile pe zona judiciară sunt foarte dificil de făcut, din simplu motiv că judecătorii sunt independenți, numiți pe viață. Este mai simplu să schimbi un Guvern, decât un judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este mai ușor să demiți un ministru, ținând cont de influența pe care o au unii judecători asupra politicului, decât să promovezi o lege care ar reforma justiția. Acesta este un element. Intervențiile sunt foarte limitate, nu este vorba despre procuratură, pe care o poți reforma cum vrei tu sau o altă agenție a statului, unde poți interveni.

Al doilea element ține de cultura noastră civică. Noi nu am avut o experiență în perioada sovietică de a avea o justiție independentă. Justiția mereu a fost văzută ca un instrument represiv al statului. Știți foarte bine că e foarte ușor să schimbi orice, nu și mentalitatea oamenilor. Când oamenii politici care au preluat conducerea acestei țări după proclamarea independenței au fost în mare parte veniți din fosta nomenclatură comunistă, ei au creat o justiție după chipul și calapodul lor, care și astăzi este și este percepută ca o mașină represivă a statului, ceea ce este greșit. Justiția nu trebuie să fie preocupată de combaterea criminalității, a corupției, de interesul statului. Justiția trebuie să-și facă datoria și să aplice legea, doar atât.

Am avut diferite situații în reforma judiciară(...) De ce am acceptat să vin la minister și de ce cred că astăzi este o fereastră de oportunități? Noi avem numiți câteva sute de judecători tineri, care sunt numiți pe o perioadă de cinci ani. Acum este posibilă evaluarea, instruirea lor, impunerea unor standarde. Înainte de a-i numi, va fi posibil de eliminat din sistem persoanele care nu fac față și nu întrunesc cerințele pentru a fi judecători. Or, după ce vor fi numiți pe viață, nu va mai fi posibil iarăși să schimbăm ceva.

Î: Credeți că independența pe care ați avut-o la Curtea Constituțională nu va fi afectată acum când ați acceptat să fiți ministru?

R: Mi-aș dori să am aceeași independență aici pe care am avut-o acolo. Adevărul e că acolo depinzi doar de propria conștiință și modului cum înțelegi care sunt valorile pe care le împărtășești. Asta stă la baza unei decizii a unei instanțe de jurisdicție constituțională. În administrație tot timpul depinzi de votul politic, de situația politică, oportunități. Este mult mai complicat aici. Ar fi excepțional dacă ar exista un ministru de justiție aici, care ar beneficia de independența de care am beneficiat eu la Curtea Constituțională. Cred că aici nu va fi chiar așa, lucrurile vor fi în mod obiectiv, condiționate de alte realități.