Un aspect care a marcat domeniul mediului în 2020 este inițiativa irigării terenurilor agricole din apele subterane, promovată în campania electorală de președintele în exercițiu Igor Dodon, pe fundalul criticilor societății civile. Ina Coșeru spune că irigarea din subteran înseamnă salinizarea solurilor și transformarea lor din soluri fertile în soluri saline, nefertile. „Este un lucru dezastruos pentru țara noastă”.

S-a păstrat, fără îmbunătățiri, situația în domeniul apelor uzate. Societatea civilă a atenționat, cu diferite ocazii, că apele de canalizare nu sunt epurate, ajung în mediul natural poluându-l foarte grav. Acum există peste 180 de stații de epurare nefuncționale, care poluează apele de suprafață și le transformă în ape de canalizare.

La fel, notează Ina Coșeru, s-au menținut lucrurile și în sectorul managementului deșeurilor. În fiecare an, sunt raportate peste 3 mii de gunoiști neautorizate. Pentru a promova managementul eficient al deșeurilor în Republica Moldova, anul trecut a fost semnat un acord de creditare din partea Băncii Europene de Investiții pentru implementarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor, dar în acest an nu s-a întâmplat nimic pe acest segment.

Schimbările climaterice, și anume anul secetos, a afectat foarte mult sectorul agricol și am continuat să fim martori la tăierea ilegală a pădurilor. Suprafața de împădurire este de 11,3% – un indicator care lasă țara fără apă. Una din măsurile de adaptare la schimbările climaterice este împădurirea țării și trebuie început de la terenurile degradate, care sunt foarte multe, constată președinta Centrului Național de Mediu.

Printre acțiunile bune care s-au întâmplat în acest an, experta a menționat că s-au elaborat legi noi, care carte reies din Acordul de Asociere dintre UE și Republica Moldova, așa ca legea protecției aerului atmosferic, legea emisiilor industriale. Dar este vorba despre proiecte care sunt abia la etapa consultărilor,a precizat ea.

Activiștii de mediu se pregătesc pentru următorul Summit al Parteneriatului Estic, care va fi organizat în primăvara anului 2021. Sectorul neguvernamental speră ca Guvernul Republicii Moldova va fi foarte ambițios și va prelua o parte din obiective și angajamente pe care le-a trasat Uniunea Europeană în Pactul Verde European, adoptat anul trecut, pentru a crește protecția mediului. Pentru aceasta, sunt necesare finanțări din partea bugetului de stat, a autorităților publice locale. Poate fi început acest lucru prin intermediul Fondului Ecologic Național, care acumulează 15 milioane de euro anual, sugerează președinta Centrului Național de Mediu. Ea mai spune că banii trebuie îndreptați în special pentru proiecte de protecție a mediului, nu doar pentru a construi apeducte sau pentru anumite interese politice.

Potrivit Inei Coșeru, necesitățile în sectorul mediului există chiar și pe timp de pandemie, vor exista și vor „bate” mai puternic și oamenii vor suferi din punct de vedere al sănătății. În opinia sa, în acest an se discută mult despre sănătatea oamenilor, dar ar trebui să se facă conexiune dintre starea mediului și sănătatea populației. Anul pandemic a generat și mai multe deșeuri (deșeuri medicale, măști, mănuși), pentru care soluții deocamdată, în Republica Moldova, nu există. Președinta Centrului Național de Mediu spune că toți trebuie să înțeleagă că e nevoie de îmbunătățit gestionarea deșeurilor medicale. Or, pandemia va trece, iar mediul va rămâne cu aceleași probleme sau mai grave.

Prioritățile pentru 2021, potrivit Inei Coșeru, sunt legate de gestionarea apelor uzate, gestionarea deșeurilor, stoparea tăierilor ilicite a pădurilor și înverzirea Republicii Moldova, implementarea măsurile de adaptare la schimbările climatice, implementarea Acordului de la Paris cu contribuțiile naționale ambițioase care vor scoate presiunea asupra schimbărilor climatice exercitate de diferite sectoare economice. Dacă țara va continua să trăiască în condițiile pandemiei, oamenii să fie mai raționali, să consume mai rațional, să ducă un stil de viață sănătos, iar autoritățile să nu consume toți banii care sunt în stat pentru sistemul medical, pentru că mai există și alte necesități, precum sectorul economic, educație, protecția mediului, a conchis președinta Centrului Național de Mediu.