Războiul din Ucraina nu este doar despre lupta ucrainenilor pentru direptul de a trăi în țara lor. Pentru ei, este un război existențial. Și nu doar pentru ei. Putin nu s-a oprit în Crimeea. Nu se va opri nici la Donețk sau Luhansk. Planul său este mai amplu, mai vechi, mai periculos. El vrea întreaga Ucraină. El vrea Moldova, Belarusul, Asia Centrală – toate teritoriile care, odinioară, au fost prizoniere a defunctului imperiului. Trebuie să fim conștienți că dormim încă liniștiți în casele noastre doar pentru că, la câteva sute de kilometri, ucrainenii luptă și mor. Dacă Ucraina cade, nu vom mai avea nici măcar iluzia unei alegeri. Vom fi trași, fără menajamente, în plasa unui imperiu care nu mai vine cu discursuri ideologice și protocoale, ci cu blindate, asasinate politice și execuții sumare.
Iar toată această protipendadă locală – Voronin, Dodon, Tkaciuk & Co – vor ieși, exact ca în 1940, să-i întâmpine pe ruși cu flori și pâine cu sare. În tot acest peisaj, întrebarea la care trebuie să răspundem noi este următoarea: suntem noi gata să ne apărăm, lucid și asumat, dreptul de a exista?”

 „De rezultatul alegerilor va depinde și cursul Republicii Moldova”, subliniază ambasadoarea Germaniei la Chișinău, citată de Jurnal.md. Progresele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană din ultimii trei ani sunt tangibile, având în vedere consecutivitatea mare de provocări externe. Declarația a fost făcută de ambasadoarea Germaniei la Chișinău, Margret Uebber, într-un interviu pentru Jurnal TV. Potrivit diplomatului, eforturile trebuie concentrate acum pe reforma justiției, pe combaterea corupției și nu în ultimul rând, pe redresarea situației economice. „O precondiție importantă pentru asistența din partea Uniunii Europene și a statelor membre este dorința Republicii Moldova și inițiativa proprie de a avansa spre calea europeană. Dacă Republica Moldova nu avansează, atunci se reduce baza pentru asistență din partea noastră. Și am văzut exemplul Georgiei, care din păcate a derapat de la calea europeană și Uniunea Europeană va trebui să ia decizii cu privire la ceea ce să facă într-o situație anume și ce consecințe vor avea, a spus ambasadoarea Germaniei la Chișinău. Germania, una dintre fondatorii Uniunii Europene, cunoaște din propria experiență că a fi parte din blocul comunitar înseamnă să ai stabilitate, pace și dezvoltare economică și eu văd că asta e ceea la ce aspiră și cetățenii Republicii Moldova”, a mai declarat Margret Uebber.

Europa Liberă scrie cum a fost abandonată ideea de a crea o curte anticorupție în R. Moldova și cu ce a fost înlocuită. Autoritățile moldovene au renunțat la ideea de a crea o curte anticorupție. Dosarele de corupție, cât și cele legate de securitatea națională vor fi examinate de complete specializate, în instanțele de la Chișinău. Decizia a fost salutată de Comisia de la Veneția în opinia sa din 16 iunie. Peste aproape 2 ani după ce președinta Maia Sandu a cerut înființarea unei curți anticorupție, deputații din partidul de guvernământ, Acțiune și Solidaritate (PAS), au renunțat la această idee. În noiembrie 2023, Parlamentul a adoptat în prima lectură „Legea cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție”, iar în februarie 2025, deputata PAS Veronica Roșca a înregistrat un amendament la textul de bază, care este, de fapt, o lege nouă, numită „Legea cu privire la mecanismul de judecare a cauzelor de corupție și a celor conexe corupției”. Noua variantă prevede că pe lângă Judecătoria Chișinău va fi creat un Colegiu anticorupție, din care vor face parte 15 judecători. În complete a câte trei, ei vor examina cazurile de corupție în care figurează demnitari de rang înalt, funcționari publici și aleși locali din municipiile Chișinău, Bălți, Cahul și Comrat sau în care mita depășește jumătate de milion de lei. Judecătorii din Colegiul anticorupție vor examina și dosarele de spionaj, trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova, precum și cazurile de corupție electorală și finanțare ilegală a partidelor politice. Inițial, autoritățile moldovene au explicat Comisiei de la Veneția că vor să creeze o instanță separată, pe motiv că sistemul judecătoresc ar fi corupt, iar dosarele de rezonanță – examinate prea lent. Prezentându-i noul proiect de lege, deputații au spus că nivelul corupției în sistem a scăzut datorită vettingului: în ultimii 2 ani, circa 20% din judecători au demisionat fie pentru că nu au vrut să fie verificați, fie pentru că nu au trecut evaluarea. De asemenea, în februarie 2024, prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la Judecătoria Buiucani au fost create complete specializate pentru examinarea dosarelor de corupție. Potrivit raportului Comisiei Europene din octombrie 2024, acest lucru a accelerat examinarea unor dosare penale cu 30%.

Ziarul de Gardă scrie Cine închide școlile din sate? „La anul vin doar patru elevi în clasa întâi” – titrează publicația. În ultimii 12 ani, peste 150 de sate din R. Moldova au rămas fără școli, după ce, an de an, pe rând, autoritățile au luat decizia de a le închide. Motivele au fost, aproape de fiecare dată, aceleași: numărul elevilor în continuă scădere și un deficit bugetar care se tot mărea. Recentele procese inițiate privind lichidarea unor școli din raioanele Cantemir și Strășeni au readus în vizorul public narațiuni demult cunoscute – că „se urmărește erodarea populației” și că „fără școală, satul moare”, iar politicienii din diverse partide s-au întrecut în acuzații și speculații la subiect. În încercarea de a cunoaște motivele lichidării școlilor, ZdG a mers la Gimnaziul Plopi din raionul Cantemir și la Gimnaziul Dolna din raionul Strășeni. Acolo au găsit școli fără clase sau cu șase-șapte elevi într-o clasă, dar în care, de-a lungul anilor, au fost investite milioane de lei pentru întreținere de către consiliile raionale, cele care iau deciziile finale pentru închiderea sau menținerea în viață a unei instituții de învățământ. „Comparativ cu anul de învățământ 2000–2001, în 2023–2024, numărul de elevi este redus cu 48%, în timp ce numărul de instituții de învățământ general și primar – cu 24%”, remarcă sociologul Vasile Cantarji, care a analizat mai multe date. „Numărul de instituții se reduce ceva mai lent decât numărul de elevi, ceea ce spune că există o rezistență, există eforturi, chiar și în aceste condiții, de a menține instituțiile, dar nu întotdeauna se reușește”, a explicat sociologul. Potrivit lui Cantarji, astăzi se manipulează cu subiectul reducerii numărului de instituții.