„În toată această perioadă, Rusia a încercat să destabilizeze ordinea și puterea de la Chișinău și bineînțeles că de fiecare dată a încercat să folosească regimul din regiunea Transnistreană. Noi suntem conștienți de aceste riscuri și, bineînțeles, întreprindem toate acțiunile pentru ca să nu permitem aceste destabilizări. Le vorbim cetățenilor și le comunicăm despre aceste lucruri, așa cum am făcut și anul trecut atunci când intenția Rusiei era să răstoarne guvernul. (…) Avem de lucru, există vulnerabilități. Trebuie în continuare să construim instituții puternice și, bineînțeles contăm pe sprijinul României, contăm pe sprijinul comunității internaționale. Fără acest sprijin nu puteam face față acestui risc”, a afirmat președintele Republicii Moldova. Ea a atenționat că Federația Rusă își va relua acțiunile de încercare de destabilizare. „Există planuri ale Federației Ruse, unele dintre aceste riscuri se materializează, altele nu se materializează. Dar știm că în această primăvară Rusia își va relua acțiunile de încercare de destabilizare”, a mai afirmat Maia Sandu.

Într-un editorial din Ziarul Național, Nicolae Negru scrie despre „Ficțiunea transnistreană”, în contextul în care separatiștii de la Tiraspol s-au alarmat după ce noul Cod vamal adoptat recent de Chișinău îi obligă pe oamenii de afaceri transnistreni să plătească taxe vamale în bugetul Republicii Moldova, la egal cu oamenii de afaceri din dreapta Nistrului. Până acum, Chișinăul renunțase la taxele respective în folosul bugetului separatist, întreținând, de fapt, regimul criminal de la Tiraspol.

„Fiindcă „Gazprom” nu mai deține monopolul livrărilor de gaze și nici Centrala de la Cuciurgan nu mai poate șantaja Chișinăul, se recurge la acțiuni previzibile împotriva fermierilor de la Doroțcaia și a școlilor cu predare în limba română. În condițiile în care Kievul a blocat segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, Tiraspolul a descoperit valoarea reală a „independenței” sale, aceasta este o ficțiune, se ținea pe șantajul Rusiei, conformismul OSCE, controlat de Moscova și, firește, pe lipsa de strategie și de caracter a Chișinăului, comentează autorul. Totodată, el observă că, în loc să se solidarizeze cu autoritățile în acest demers constituțional, trompetele oligarhice și socialiste vorbesc despre „escaladare” și sugerează că Chișinăul trebuie să facă un pas înapoi, căci Rusia ar putea lansa niște rachete asupra Republicii Moldova. Comentatorul scrie că cu cât autoritățile separatiste își vor da seama mai repede că pot ieși în lume și se pot bucura de securitate doar dacă sunt loiali statului moldav, cu cât ei vor recunoaște mai curând că formațiunea lor este o ficțiune și trebuie lăsată să moară, cu atât mai bine va fi nu numai pentru ei înșiși, ci și pentru oamenii de acolo pe care Rusia îi ține ostatici ai ambițiilor sale imperiale”.

Ziarul de Gardă publică un interviu cu scriitorul Vladimir Beșleagă. Trecut de 93 de ani el povestește că  după ce „pandemia i-a tăiat vederea, nu mai vede, nu mai poate citi deloc. Nu mai aude. Trăiesc doar cu amintirile”, a spus parcă resemnat, cu o voce calmă, liniștită scriitorul. Născut în stânga Nistrului, poartă în suflet toate suferințele neamului său legate de foamete, deportări, războaie. A scris despre aceste suferințe în volumele sale de carte, dar rănile oricum îi rămân deschise în suflet. Acum, la început de 2024, sunt câteva subiecte la care ar reveni oricând dacă i-ar permite vederea: războiul din Ucraina, viața omului și moartea, pe ultima considerând-o a fi cel mai incitant subiect pentru un scriitor. Scriitorul spune că a ajuns la concluzia că viața adevărată e cea trăită fundamental, din adâncul minții.

„Să luăm istoria umanității și să ne gândim de ce se întâmplă în lumea modernă aberații și aiureli precum este acest război declanșat de ruși împotriva ucrainenilor. Cum se poate întâmpla ca după două războaie teribile, crunte să se mai întâmple și acest război? Te gândești: de ce au fost atâția înțelepți ai lumii, mari filozofi care i-au învățat pe oameni cum să trăiască, de ce au existat atâtea credințe și religii care au spus că omul este sfânt, care spun să nu ucizi, să nu omori, dar totuși aceste crime se întâmplă și se întâmplă”, își evocă Vladimir Beșleagă gândurile pe care le trăiește de la 24 februarie 2022 încoace. Despre anul 2024 spune că „împotriva tuturor vicisitudinilor și durerilor, am speranța că pentru noi va fi un an liniștit. Orientarea decisivă spre Europa ne dă speranța că intrăm sub tutela Europei și vom fi apărați. Căci ce suntem noi? Un stat mic, o limbă de pământ. Sper că se va termina acest război, dar tare mă tem că o să dureze, pentru că această puzderie este obișnuită cu războaie de lungă durată, cu războaie de uzură. Acest război este un război asimetric. El se duce dintre un popor și o țară enormă, cu un mare potențial militar și o țară mică. E inimaginabil. Doar grație faptului că întreaga lume ajută Ucraina, aceasta se ține, sărmana, apărând drepturile și democrația în lume”, spune Vladimir Beșleagă, precizând că în 2024 noi vom păși și vom merge rapid spre UE, mai ales că suntem parte a poporului român și, norocul nostru, suntem ajutați de frații noștri.