Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii al Republicii Moldova, proiectul unui Cartier Istoric, în perimetrul străzilor Mitropolit Bănulescu-Bodoni și Pușkin, care va include și porțiunea cu pavaj istoric de pe strada 31 August 1989 din capitală, a fost prezentat astăzi de Ministerul Culturii. Conceptul, al cărui autor este arhitectul Roland Rotar, pornește de la o viziune unitară asupra acestui cartier istoric, unde se află mai multe clădiri istorice și de patrimoniu ale țării - Muzeul Național de Istorie, Muzeul Național de Artă, Biblioteca Națională sau Palatul Național.

„Ne propunem ca acest cartier să devină o zonă culturală distinctă a unei capitale europene - cu spații publice în care să se desfășoare simultan evenimente, reabilitat cu materiale care se potrivesc cel mai bine contextului istoric”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă susținute cu acest prilej ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Potrivit ministrului, proiectul răspunde soluției identificate la platforma de discuții privind amenajarea străzii 31 August 1989, care a reunit reprezentanți ai Primăriei, ai societății civile și ai comunității de profesioniști - și anume, ca această porțiune să fie pietonală. Oficialul a specificat, totodată, că Ministerul Culturii se angajează să amenajeze spațiile care aparțin statului din acest perimetru, strada propriu-zisă rămânând în responsabilitatea municipalității. În acest context, ministrul Prodan a chemat Primăria Chișinău la colaborare pentru a crea împreună, în capitală, o zonă pietonală adevărată, în beneficul cetățenilor și al turiștilor care ne vizitează țara.

Tot azi, Ministerul Culturii a anunțat că va ataca cu recurs decizia Curții de Apel Chișinău în cazul Cafenelei „Guguță” - parte a nucleului istoric al capitalei, care riscă să fie demolată pentru a construi un bloc de oficii cu opt etaje. Potrivit lui Roman Guneavîi, consilier pentru probleme de patrimoniu, Ministerul a transmis Primăriei Chișinău un demers prin care cere să nu emită certificat de urbanism și autorizația de construcție pentru această construcție, urmând să se adreseze și la Curtea Supremă de Justiție.

Printre alte acțiuni planificate pentru 2024 se numără și câteva inițiative legislative, care vin să fortifice baza legală necesară pentru protejarea patrimoniului construit.

• Elaborarea unei noi legi a patrimoniului, la care se lucrează deja și care va fi propusă spre consultare publică deja în primăvară.
• Reformarea Institutul Național de Patrimoniu, cu accent sporit pe protecția patrimoniului. În acest cazi, vor fi prioritare crearea unei hărți cadastrale a patrimoniului, dezvoltarea unui mecanism de certificare a specialiștilor în domeniu, crearea unei baze științifice și tehnice pentru studierea tehnicilor și practicilor de restaurare, precum și furnizarea de servicii de cercetare și verificare istorică și arhitecturală a proiectelor din domeniul patrimoniului.
• Crearea, în baza Agenției de Inspectare a Monumentelor, a Inspectoratului Național de Patrimoniu, după modelul Poliției Patrimoniului din România sau Italia. Acesta va conlucra cu Inspectoratul Național de Supraveghere Tehnică.
• Crearea unui Fond al patrimoniului, prin care va fi cofinanțată restaurarea siturilor de patrimoniu. Va fi un instrument important pentru stimularea persoanelor fizice, dar și a mediului de afaceri, ca să înceapă finanțarea restaurării monumentelor.

„Din păcate, lacunele legislative au generat și chiar încurajat prea multe ilegalități în raport cu monumentele de patrimoniu. În ultimii doi ani, am reușit să diminuăm considerabil tentativele de desființare și demolare a monumentelor, iar prin aceste reforme legislative și instituționale vrem să devenim și mai activi. Să transmitem un mesaj ferm că nu vom tolera șmecherii în acte pentru a obține terenuri pentru construcții prin demolarea monumentelor”, a spus ministrul Sergiu Prodan.

 Foto: Facebook/ Роман Гунявый