Potrivit expertului, în Republica Moldova comerțul online înseamnă procurarea de bunuri și servicii din țară și de peste hotare și achitarea online a facturilor și impozitelor. Acest serviciu se dezvoltă în mare parte din contul achitării online a facturilor și impozitelor. Referitor la comerțul cu bunuri și servicii, cetățenii preferă să facă comanzi online, dar să achite în numerar la livrare, mai rar cu cardul bancar.
Veaceslav Ioniță a amintit de datele sondajului din luna mai, realizat la comanda Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C Brătianu” (ISPRI) din România, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” din Republica Moldova, de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS Research” din Chișinău. Astfel, la întrebarea dacă plătesc facturile online, 20% dintre respondenți au spus că o fac destul de des; alții 12,5% - au făcut-o uneori, iar 67% nu au achitat niciodată facturile online.

Economistul afirmă că sunt doi factori care îi determină pe moldoveni să facă sau nu achitări online. Este vorba de vârsta și studiile. Din grupul de vârstă 18-29 de ani - 55% dintre respondenți au menționat că achită facturile online permanent sau deseori. La polul opus sunt persoanele care au trecut de 60 de ani. Fiecare a zecea persoană de peste 60 de ani a spus că a încercat măcar o dată să achite facturile online. Dintre persoanele care au studii superioare, 58% achită facturile online, cele cu studii profesional tehnice reprezintă - 28,7%, cu studii medii generale – 19,5%, iar cu studii medii incomplete – 8,2%.
Analistul economic a mai menționat că respondenții au fost întrebați: achită facturile mai des online sau în numerar. Astfel, 34,5% au spus că mai mult online, 34,1% - doar online, 30,4% - mai mult în numerar, 1% nu au știut ce să răspundă sau nu au dorit să răspundă. „Observăm că în Republica Moldova avem 10% din populație care achită deja facturile doar online”, a spus expertul.
Tot din sondaj a reieșit că 74,1% dintre moldoveni nu fac procurări online de bunuri și servicii; alții 19,6% au spus că fac uneori. Doar 6,1% au spus că da; iar 0,2% nu au răspuns. Din rândul tinerilor de 18-29 de ani, 51,5% au spus că fac procurări de bunuri și servicii online, cei de vârstă de 30-44 de ani reprezintă 35,2%, de la 45 la 59 de ani – 16,2%, iar cei de 60 de ani și peste - 5%. „Și când vine vorba de procurări de bunuri și servicii online studiile au o influență destul de mare. 45,8% dintre moldoveni cu studii superioare fac procurări de bunuri online, 21,2% au studii profesional tehnice; 17,4% - medii generale, iar 6,6% cu studii medii incomplete”, a mai declarat expertul.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că cei care fac procurări online au fost întrebați cât de des fac acest lucru. Astfel, 34,7% au spus că o dată pe lună; 32,6% - de câteva ori pe an; 17,8% - o dată, de două ori pe an; 9% - o dată pe săptămână; 2,7% - aproape zilnic; 1,6% - de două sau trei ori pe săptămână; 1,6% nu au răspuns. „Oamenii încă nu au experiență. Avem un număr mic de oameni care spun că fac procurări online zilnic. Doar pentru 4,5% dintre cetățeni comerțul online este ceva obișnuit. Este foarte mare numărul celor pentru care achitările online este ceva sporadic”, a declarat economistul.
Fiind întrebați de unde în mare parte procură online anumite bunuri, 51,7% dintre moldoveni au menționat că de peste hotare; 44,8% - din țară; iar 3,5% nu au răspuns. Atunci când procură online din țară, 38,6% achită în numerar la livrare; 38,5% - cu cardul bancar la livrare; 20,4% online prin mpay, internet banking etc); 2,4% nu au răspuns. La întrebarea a câta parte din bunurile procurate online sunt achitate în numerar, 55,5% au spus că 100%; 20,3% - de la 51 la 99%; 17,5% - până la 50%, iar 6,6 – nu au răspuns.
Referitor la tipurile de produse procurate online, pe primul loc este îmbrăcămintea și încălțămintea; urmate de parfumurile și produsele de îngrijire personală; cosmetică; produse alimentare; muzică, filme, jocuri și aplicații; medicamente și produse pentru sănătate; băuturi alcoolice; produse de tutun etc. Despre suma medie pentru o achiziție online: 34,3% dintre respondenți au menționat că cheltuie de la 201 lei la 500 de lei; 25,7% - de la 501 lei la 1000 de lei; 12,3% - de la 100 de lei la 200 de lei; 10,8% - de la 1001 lei la 2000 de lei; 6,1% - până la 100 de lei; 4,9% - de la 2001 lei la 5000 de lei; Nu știu/Nu răspund – 3,1%; 2,8% - de la 5001 lei la 10 mii de lei. „La noi bunurile procurate online nu sunt de valoare mare. Un număr destul redus de persoane achită bunuri online de mai mult de 2000 de lei”, a remarcat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai afirmat că în 2021 piața online în Republica Moldova a ajuns la 23,9 de miliarde de lei, cea mai mare din toată istoria țării. În creștere cu 7 miliarde de lei față de 2020. În 2015 piața online era de aproape 6 miliarde de lei, în 2016 a ajuns la aproape 8 miliarde de lei, în 2017 – 10 miliarde de lei, 2018 – 12,7 miliarde de lei; 2019 – 15,5 miliarde de lei, iar în 2020 – 17,1 miliarde de lei.
Potrivit analistului economic, piața online din Republica Moldova este formată din: 10 miliarde de lei sau 42% din achitarea în numerar sau cu cardul bancar la livrarea produselor și serviciilor; din 5,4 miliarde de lei sau 22% din bunuri și servicii procurate de peste hotare; din 5,4 miliarde de lei sau 22% din achitarea facturilor și impozitelor online; din 2,1 miliarde de lei sau 9% din bunuri și servicii procurate în țară; și din1,1 miliarde de lei sau 5% din procurări de bunuri și servicii de către străini.

Din plățile oficiale pe care le fac moldovenii, circa 13 miliarde de lei în 2021, 2,1 miliarde de lei au mers pentru procurarea de bunuri și servicii din țară, 5,4 miliarde de lei - pentru achitarea facturilor în Republica Moldova, iar 5,6 miliarde de lei - pentru bunuri și servicii de peste hotare. Procurări de bunuri și servicii din țară s-au făcut în sumă de 10 miliarde de lei în numerar sau cu cardul bancar la livrare, după ce comanda s-a făcut online, iar 3,2 miliarde de lei s-a plătit online. În 2021, oficial s-au făcut achitări online în sumă de 8,6 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde de lei făcute de pe carduri bancare moldovenești, iar 1,1 miliarde de lei de pe cardurile străine.