Igor Boțan, despre votul din regiunea de nord și cea transnistreană

  • 28 Octombrie 17:54
Igor Boțan, despre votul din regiunea de nord și cea transnistreană

De-a lungul anilor, nordul, centrul și sudul țării votează relativ diferit, fenomen explicabil din punct de vedere istorico-economic. Nordul țării este preponderent pro-euroasiatic, din considerente social-economice, care vin încă din perioada sovietică, cu o anumită identitate regională care se reprofilează. Nordul, încă din perioada sovietică a fost mai dezvoltat din punct de vedere economic. Orașul Bălți a fost plin de uzine, iar agricultura a fost bine dezvoltată. În nord se mai atestă și factorul etnic, pentru că există o comunitatea foarte puternică de ucraineni care este influentă în Bălți și raioanele de nord. Ea votează, de obicei, vectorul euroasiatic. În Republica Moldova ucrainenii au predilecție mai mult spre a susține Rusia decât Ucraina. Observațiile au fost făcute de expertul Igor Boțan, în cadrul dezbaterii publice: „Particularitățile votării în zonele geografice și teritorial-administrative ale Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia: motive și efecte” organizate de Agenția de presă IPN.

„În anii de independență am observat că, în prima perioadă, cel mai mare suport la nord l-au avut agrarienii, cei care erau numiți nomenclatura agrară. Explicația era foarte clară: era o zonă dezvoltată din punct de vedere al agriculturii. Agrarienii se bucurau de imaginea unor oameni pragmatici cu aptitudini administrative. Pană în prezent, această regiune are un profil aparte, iar regionalizarea votului s-a profilat foarte clar după ce Renato Usatîi a învins la alegerile pentru funcția de primar în municipiul Bălți în 2015. Actualmente, acest lucru începe să recapete iarăși contururi, care puțin au fost spălate în timpul alegerilor parlamentare din 2019, unde am văzut că democrații au pătruns foarte adânc în această perioadă și nu le-au permis socialiștilor să domine. După ce Renato Usatîi a fost nevoit să plece din țară în 2014, la alegerile parlamentare de atunci, chiar în ajun sondajele arătau că acesta avea un rating peste cel al Partidului Socialiștilor. Partidul lui a fost scos din cursă. Se credea că socialiștii ușor vor putea recuceri această regiune, dar nu s-a întâmplat”, a explicat expertul.

Igor Boțan spune că odată cu dispariția lui Vlad Plahotniuc lucrurile ar fi trebuit să se schimbe, dar nu s-au schimbat. „Am avut rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, circumscripția națională și mare mi-a fost mirarea să văd că la alegerile municipale din octombrie 2019, la nivel de raioane, unde oamenii nu cunosc pe cei din lista candidaților pentru funcțiile de consilieri raionali, peste jumătate de an, după ce a fugit Plahotniuc și cu Șor, votul la nivel de raion practic l-a copiat pe cel de la alegerile parlamentare. Dacă a fost cumva indus un astfel de comportament electoral, el a fost unul bine și puternic indus. Cred că un efect foarte mare l-au avut proiectele începute de democrați, care acum sunt preluate de socialiști. Exemplul arată că, în pofida particularităților social-economice, geo-politice, etnice, votul oricum poate fi indus prin politici”, a spus expertul.

Cu referire la votul din regiunea transnistreană, în opinia lui Igor Boțan, trebuie luați în calcul mai mulți factori, și anume că cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană trăiesc într-un mediu autoritar, sub presiune propagandistică anti-moldovenească. „Totuși, acolo există cetățeni care regretă că țara e divizată și doresc ca țara cumva să fie unificată. Din 1994 până în 2014 transnistrenii au participat la alegerile parlamentare și prezidențiale din Republica Moldova în proporție de la 0,3% până la 0,7%. În medie, jumătate de procent din cei care participau la alegeri erau din Transnistria. Eu cred că veneau oamenii care regretau că acest conflict rămâne nesoluționat. Dacă ne uităm la modul în care votau, vedem că acești oameni mereu au votat cu partidul puterii. Deci, au fost agrarienii, după ei o perioadă foarte scurtă a fost Alianța pentru Democrație și Reforme, au venit comuniștii și iată după ce au venit ei, din 2001 până în 2014, majoritatea celor din Transnistria care au participat la alegeri au votat pentru Partidul Comuniștilor, care avea un proiect de unificare a țării. Chiar și după ce a venit Alianța pentru Integrare Europeană, Partidul Comuniștilor era încă o forță destul de puternică, ei din inerție au continuat să voteze pentru acest partid”, a explicat expertul.

„Această imagine a transnistrenilor, care în proporție de jumătate de procent participau la alegerile naționale s-a schimbat în 2016. Cred că au fost motivați să participe la aceste alegeri pentru a asigura victoria unui candidat care spunea că rezolvă problema transnistreană, că relațiile Moldovei se mișcă în direcția integrării euro-asiatice etc. Vine anul 2019, aici avem o imagine extraordinară: dacă anterior aveam la alegerile naționale până la 0,7%, iată că la alegerile parlamentare din 2019 participă 37 de mii de alegători, ceea ce înseamnă 2,5 procente. Daca jumătate de procent îl dăm la o parte, două procente sunt oameni care au fost aduși organizat, pe care nu-i interesează Republica Moldova, care pur și simplu au fost rugați, sfătuiți, convinși să beneficieze de oportunitatea de a primi niște bani”, a adăugat Igor Boțan.

Dezbaterea publică „Particularitățile votării în zonele geografice și teritorial-administrative ale Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia: motive și efecte” face parte din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”. Agenția IPN desfășoară dezbaterile publice cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
-1
Cer senin
Umiditate:80 %
Vint:2,6 m/s
Thu
6
Fri
4
Sat
4
Sun
3
Mon
4

Curs oficial BNM 22 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6967 -0.0000
USD 16.6356 -0.0000
RON 4.0711 -0.0000
UAH 0.6064 -0.0000
RUB 0.2255 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău