De această părere sunt experții IDIS „Viitorul”, Veaceslav Berbeca și Ion Tăbârță, care au lansat studiul „Puterea hibridă și actorii săi. Amnistia fiscală din 2007 și liberalizarea capitalului și stimularea fiscală 2016: două acte din aceeași piesă”, transmite IPN.

Veaceslav Berbeca a precizat că inițiativa din 2007 are foarte multe asemănări cu proiectul promovat de conducerea Parlamentului în 2016 și anume la aspectul privind legalizarea mijloacelor bănești și a bunurilor imobiliare sau a cotelor-părți din firme. „Analizând situația proiectului de liberalizare și stimulare fiscală din decembrie 2016, putem afirma că se atestă un deja-vu după o perioadă de nouă ani. Situația din 2007 se va repeta practic în 2017 dacă va fi adoptată legea privind liberalizarea capitalului și amnistia fiscală”, a spus Veaceslav Berbeca.

Potrivit pronosticurilor din 2007, în urma legalizării capitalului statul urma să obțină circa un miliard de dolari. În realitate, au fost legalizate active și mijloace bănești în sumă totală de 360 de milioane de lei, ceea ce a constituit circa 35 de milioane de dolari la cursul oficial al BNM. Totodată statul a pierdut circa 4,3 miliarde de lei (venituri proiectate în bugetul anului 2007) în urma anulării datoriilor, a majorărilor de întârziere a datoriilor și amenzilor neachitate.

Eșecurile acestei politici sunt explicate de experți inclusiv prin faptul că asemenea inițiative nu pot da roade în statele corupte, unde organele responsabile de aplicarea ordinii sunt controlate de partidele de la guvernare.

Ion Tăbârță, cel care a analizat proiectul din 2016 privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, a declarat că Guvernul nu a participat la elaborarea proiectului. Ba mai mult, documentul nu a fost avizat de o serie de instituții, inclusiv de Centrul Național Anticorupție. Există suspiciuni rezonabile de a crede că inițiativa legislativă din 2016 are scop ascuns, cum ar fi legalizarea banilor iliciți, fie din interiorul țării sau poate chiar din exterior. În aceeași ordine de idei, expertul a subliniat că cele două inițiative, din 2007 și 2016, au fost promovate de un grup restrând de oameni conectați la factorii decizionali ai puterii politice. Aceasta induce concluzia că scopul primar al acestora este de a servi interesele respectivului grup restrâns, care folosește instituțiile statului pentru a se îmbogăți.

Autorii au încercat să schizețe și posibile scenarii legate de proiectul din 2016, astfel, unul din ele ar fi că politicienii vor adopta în lectură finală ignorând rezistența societății civile și recomandările partenerilor externi. A doua posibilitate, și cea mai plauzibilă în opinia autorilor, este că proiectul va fi abandonat pentru o perioadă favorabilă promovării sub o altă formă. Al treilea scenariu este că politicienii vor abandona ideea adoptării respectivului proiect.