Ziarul Național caută răspuns la întrebarea: ”Au intrat sau nu în vigoare legile pentru care Guvernul Chicu și-a asumat răspunderea în fața Legislativului: Ce urmează după EȘUAREA a trei ședințe de Parlament”. Experții constituționali, dar și deputații din opoziție susțin că pachetul de legi de modificare a bugetului de stat pentru care Guvernul Chicu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului nu a intrat în vigoare, după ce au eșuat trei tentative de convocare a deputaților în ședință. Totuși, legislația nu ar stabili dacă Guvernul Chicu poate insista în continuare asupra proiectelor de legi respective sau dacă subiectul s-a consumat. „Procedura angajării nu este realizată”, a comentat deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Litvinenco. Expertul constituționalist Nicolae Osmochescu vorbește despre două situații în acest caz. În primul caz este vorba despre asumarea de răspundere a Guvernului care intră în vigoare, dacă timp de trei zile de la aprobarea acesteia nu este depusă moțiune de cenzură în Parlament, însă ar exista și anumite limitări. Osmochescu a declarat că modificarea bugetului de stat este competența exclusivă a Parlamentului și, prin urmare, asumarea de răspundere care vizează acest lucru nu poate intra în vigoare atâta timp cât nu a fost prezentată în fața deputaților.

Într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău, epigramistul Gheorghe Bîlici constată că ”Politica de pe malul Bâcului devine tot mai interesantă și se face, după cum afirmă socialiștii, prin trădare. Trădarea, zic ei, se face cu bani, pentru bani și doar în numele banului. La rândul lor, politicienii care comit acest gest ingenuu afirmă că ei nu trădează și că trec, pur și simplu, de la un partid la altul și o fac pentru binele poporului. Poporul stă și se uită și nu prea înțelege de ce atâtea partide se luptă de vreo treizeci de ani pentru binele său, iar binele nu mai vine. Și se mai întreabă poporul cine a procedat mai nimerit atunci când, pardon, au trădat: socialiștii care au plecat de la Voronin sau democrații de acum care, pardon, îi trădează pe socialiști? Și pentru ce scopuri nobile, dacă nu pentru bani și putere, s-au făcut și se fac jocurile politice?”, se întreabă autorul.

La TV8, juristul Stanislav Pavlovschi  a explicat că, în cazul deputatul Ștefan Gațcan, retragerea plângerii de la Procuratură nu ar avea nicio consecință juridică, deoarece acest lucru nu poate fi motiv de încetare a cercetării. ”Ceea ce e important acum ca Procuratura să înțeleagă este dacă acest denunț a fost sau nu fals. Dacă persoana care l-a depus insistă că el a spus asta pur și simplu și Procuratura consideră că lipsește componența infracțiunii, atunci însuși domnul Gațcan poate fi tras la răspundere, dacă a făcut intenționat un denunț fals”, a spus expertul.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Oleg Țulea, a vorbit la Europa Liberă despre condițiile în care cetățenii Republicii Moldova ar putea călători în Uniunea Europeană. ”În Republica Moldova trebuie să se schimbe situația epidemiologică pentru a oferi cetățenilor noștri posibilitate de a călători în aceste țări și chiar dacă vor avea posibilitate să călătorească, regulile care sunt impuse de autorități trebuie luate în considerare, pentru că ele pot să implice în continuare un regim de autoizolare de 14 zile sau alte reguli, de exemplu, de comportament în public, purtarea măștii, exact ceea ce implementăm și noi în Republica Moldova. (…) Pentru cei care intră în România, datorită deciziei Curții Constituționale, nu mai este valabilă izolarea de 14 zile, or, această măsură poate să fie totuși inclusă sau reintrodusă după anumite discuții pe care probabil le vor avea pe platforma guvernului. În cazul Ucrainei, cunoașteți că este necesară deținerea unui certificat COVID pentru toți cei care vor să meargă în Ucraina, de aceea situația de la un stat la altul este foarte diferită. Îndemn pe toți cei care vor să călătorească, să verifice alertele de călătorie actualizate pentru ca să fie informați”, a spus ministrul de Externe.

Iar portalul Anticorupție.md publică o investigație despre ”Averea subestimată a șefului de la Consiliul Superior al Magistraturii”. Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Anatol Pahopol, deține în proprietate două vile și cinci apatamente, dintre care unul se află în Israel, iar unul în Odesa, Ucraina. Șeful interimar al CSM și-a declarat recent proprietățile la prețuri cu mult mai mici decât cele de piață, iar în declarația depusă pentru anul 2019, nu a raportat cele cinci apartamente. Mai mult, Pahopol nu a trecut pe hârtie veniturile obținute din chiria imobilelor. Magistratul consideră că nu a încălcat legislația la întocmirea declarațiilor de avere și interese personale. Experții îl contrazic și menționează că acesta riscă să fie cercetat penal, scriu jurnaliștii.