Înaintea acestui scrutin, care va marca o schimbare majoră pentru cea mai mare economie a Europei, cursa pentru succesiunea Angelei Merkel este încă larg deschisă și felul în care va arăta următorul guvern rămâne sub semnul întrebării.

Social-democrații (SPD) conduc în acest moment în sondaje, pe locul al doilea fiind alianța conservatoare a Angelei Merkel - CDU/CSU, iar Verzii pe locul al treilea.

- De ce pleacă Merkel? -

Angela Merkel, în vârstă de 67 de ani, a anunțat în octombrie 2018 că actualul ei mandat, al patrulea, va fi și ultimul. Decizia, anunțată la scurt timp după o înfrângere electorală suferită de CDU în landul Hessa, marchează prima dată din 1949 încoace când un cancelar în exercițiu nu mai candidează la realegerea sa.

Numită cancelar pe 22 noiembrie 2005, Merkel a deținut acest post aproape la fel de mult timp ca Helmut Kohl, până acum liderul german cel mai longeviv în funcție, puțin peste 16 ani - 5869 de zile. Ea l-a "depășit" deja la acest capitol pe Konrad Adenauer, cancelarul creditat cu revigorarea economiei după al Doilea Război Mondial și care a condus Germania de vest timp de 14 ani.

- Ce vor germanii? -

Economia și viitorul industriei germane au fost unele din cele mai importante probleme în cursul acestei campanii electorale.

Industria automobilelor, emblematică pentru economia țării, se confruntă cu o criză existențială, precipitată de declinul motoarelor cu combustie și consecințele sale asupra celor 800.000 de angajați din acest sector.

O altă temă de campanie o reprezintă informatizarea, domeniu în care Germania este "rămasă mult în urmă", potrivit lui Paul Maurice, membru al Comitetului de studii franco-germane, la Institutul francez de relații internaționale.

Un alt subiect important îl constituie schimbările climatice, mai ales după inundațiile violente care au afectat Germania în iulie, soldate cu moartea a peste 180 de oameni, dezastru asociat de experți cu încălzirea globală.

Cu toate acestea, a notat Maurice, campania electorală "s-a axat în foarte mare măsură pe persoane, fără ca programele partidelor să fie suficient discutate" - fenomen despre care analistul consideră că ar putea fi urmare a "efectului Merkel".

- Ce înseamnă aceste alegeri pentru Europa? -

Germania, cea mai puternică țară din Europa, joacă un rol cheie în Uniunea Europeană.

De la criza financiară din zona euro până la conflictul din Ucraina și problema spinoasă a migrației, Merkel a lăsat amprente adânci în politica europeană.

Sosirea unui nou cancelar va reprezenta pentru blocul comunitar o schimbare majoră, iar relația franco-germană, uneori tensionată, dar crucială, va fi în centrul atenției, dat fiind că și francezii sunt chemați la urne în aprilie 2022.

După instalarea unui nou guvern, din partea Germaniei se va aștepta să dea un nou impuls Uniunii Europene, a mai spus Maurice.

- Ce se va întâmpla după 26 septembrie? -

Merkel nu va putea merge pur și simplu acasă să se odihnească, după terminarea alegerilor, ci va trebui să mai rămână la frâiele țării până la alegerea succesorului ei de către Camera inferioară a legislativului, Bundestag.

De regulă, partidul care a primit cele mai multe voturi va încerca să formeze o coaliție cu încă unul sau două partide, care va trebui apoi să elaboreze o "foaie de parcurs" a viitorului guvern, sub forma unui "contract de coaliție". Mai întâi se vor desfășura convorbiri informale, urmate de negocieri oficiale de coaliție.

În 2005, CDU-CSU și SPD au avut nevoie de două luni pentru a forma o așa-zisă mare coaliție, dar după alegerile din septembrie 2017 negocierile au durat până în februarie 2018. CDU-CSU au încercat mai întâi să ajungă la un acord cu Verzii și cu liberalii din FDP, dar aceștia din urmă s-au retras de la negocieri, forțându-i pe conservatori să accepte o nouă alianță cu SPD.