Matrioșka moldovenească: Separatistul cel mic fură oamenii separatistului cel mare, titrează Gazeta de Chișinău, cu referire la cei patru cetățeni ai R. Moldova răpiți în aceste zile de către angajați ai așa-zisului minister al securității de la Tiraspol. „Serviciile secrete rusești fac tot ce le trece prin cap în R. Moldova”, scrie publicația citându-l pe vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari. Așa-numitul „minister de externe” din stânga Nistrului a informat că decizia privind eliberarea a două dintre cele patru persoane reținute a fost luată în urma unei discuții telefonice dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski.

„Dodon, înțelegerile de la Condrița și alegerile din noiembrie, un comentariu semnat de Veaceslav Negruța, tot în Gazeta de Chișinău. Autorul amintește că pe 28 iulie 2020, la Condrița, reședință oficială a președinției RM, are loc întrevederea între Dodon și Krasnoseliski. Printre mai multe ședințe „oficiale” și plimbări mai intime, cei doi ar fi decis mai multe, dar și câteva aspecte din domeniul „funcționării sistemelor internaționale de plăți pe teritoriul regiunii, posibilitatea deschiderii de către companiile din stânga Nistrului a conturilor bancare în băncile comerciale din RM, precum și elaborarea unui Regulament corespunzător de către BNM”, scrie expertul. Pentru că „procesul s-a blocat undeva”, „omologul” lui Dodon de la Tiraspol a declanșat un „mecanism de șantaj”. Expertul se referă la interdicțiile de circulație până la 1 decembrie 2020, cunoscând că Dodon are mare nevoie de „voturi” la alegerile din 1 și 15 noiembrie. Autoritățile de la Tiraspol au anunțat că vor permite trecerea în ziua de 1 noiembrie pentru participarea la vot a cetățenilor RM din stânga Nistrului. Nu și pentru 15 noiembrie, deocamdată, notează autorul. „Negocierile” continuă. Kuliokul oferit ca recompensă autorităților din stânga Nistrului pentru „asigurarea votului la pachet lui Dodon” în ziua alegerilor crește și el”, scrie Gazeta de Chișinău.

 „1,07% pentru Dodon, titrează Ziarul de Gardă, cu referire la indexarea pensiilor de la 1 octombrie.  Autoritățile au decis, taman acum, când a început campania electorală, să indexeze-majoreze pensiile. Cu ditamai 1,07% chiar din octombrie, chiar din ultima lună de președinție a lui Igor Dodon! Majorarea pensiei cu 1,07% (un procent și zero șapte, nu 107 procente), e mult sau puțin? – se întreabă jurnalista Alina radu. Dacă pensia lunară ar fi de 1000 de euro, un pensionar ar primi un adaos de 10 euro. De exemplu, Igor Dodon a declarat pentru anul trecut un salariu lunar de peste 18 mii de lei, deci ar primi 180 de lei suplimentar. Sau Zinaida Greceanîi, pensionară fiind, cu o pensie lunară de peste 11 mii de lei, ar putea primi suplimentar 110 lei. Dar dacă ieși din clădirea Parlamentului sau a președinției, veniturile pensionarilor sunt altele. Pensiile oamenilor de rând sunt de 900 de lei, 1200 de lei. După ajustarea de 1% pensionarul ar trebui să primească 9 lei în plus. Sau, cel cu 1200 lunar ar primi 12 lei adaos! Un pachet de sare. Că zahăr nu le trebuie, au diabet de atâta stres.

Tot în octombrie, același Igor Dodon a solicitat și același Guvern a acceptat să ofere pensionarilor un ajutor unic de 900 de lei. Da, o singură lună, o singură dată, dar sunt 900 de lei și sunt taman în preajma alegerilor, și au fost anunțate cu surle și trâmbițe taman de candidatul la președinție Igor Dodon. Cei 900 de lei plus 1,07% sunt un simplu truc electoral. Dar chiar și acești bani sunt luați din bugetul statului, acolo fiind adunați din taxele și impozitele fiecărui cetățean, mai puțin al familiei prezidențiale… Gândiți-vă cine sunt ei și decideți dacă merită măcar 1,07% din voturi”, scrie Ziarul de Gardă.

Pe de altă parte, „Satele din R. Moldova se transformă cu ajutorul Uniunii Europene (UE).Turism, sănătate și agricultură” – Ziarul de Gardă scrie cum au fost investiți banii oferiți de UE pentru localitățile rurale din R. Moldova. Cei mai mulți beneficiari, care au obținut susținere financiară pentru proiectele lor, și-au dezvoltat afaceri, au creat locuri de muncă și au reușit să facă mai atractive comunitățile din care fac parte. Prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), reprezentanții comunităților decid ce ar trebui să schimbe în satele lor. Valoarea fiecărui leu investit de UE în localitățile rurale se triplează prin eforturile depuse de localnici.