Ziarul de Gardă revine la raportul Consiliului Europei privind corupția, un document elaborat de de GRECO (Grupul Statelor Împotriva Corupției) privind corupția în R. Moldova, care are peste 20 de pagini și multe puncte exacte care relevă corupția și coruptibilitatea de la noi. „Autoritățile au trebuit să răspundă, să spună clar ce s-a întâmplat de a fost atât de mult ignorată și respinsă lupta cu corupția… Raportul de la 13 octombrie se pare că a fost ascuns de autorități cu multă străduință. Recomandările precedente ale GRECO au fost făcute exact cu 4 ani în urmă, când avusem de asemenea alegeri prezidențiale. Lupta cu corupția nu trebuia inventată, exista deja evaluarea legislației și a instituțiilor, trebuia doar trecută pe agenda oficială și implementată. Lupta cu corupția trebuia să devină un obiectiv național pentru noul președinte. Dar se pare că a devenit un … exercițiu personal. Pe parcursul celor 4 ani de mandat Igor Dodon a fost acuzat de nenumărate acte de corupție, dar și de acțiuni permanente de a ascunde informațiile cu privire la venituri, afaceri, vacanțe. Și s-a arătat înfrânt, de propria corupție și obscuritate. Rămâne să fie judecat. Și el, și Guvernarea și toți corupții. De către electorat” scrie Alina Radu într-un editorial din Ziarul de Gardă.

 „Republica Moldova, imediat deasupra pragului de sărăcie, titrează Gazeta de Chișinău. De la 1 octombrie 2020, pensia minimă pentru limita de vârstă a crescut cu 12 lei, adică de la 1131 de lei la 1143 de lei. Această sumă acoperă doar circa 55% din totalul necesar prevăzut oficial pentru minimumul de existență care în medie pe lună pentru o persoană constituie 2082,7 lei. Având în vedere că la momentul actual puțin sub 700 de mii de cetățeni beneficiază de pensii, majoritatea din ei nu-și permit să procure alimente elementare, vitale pentru viață. Acoperirea costurilor pentru utilități, haine, medicamente este un lux pentru pensionari, persoanele cu dizabilități și familiile social vulnerabile. „Sărăcia este un fenomen foarte complex și în continuă dinamică, iar nivelul ei este egal cu rezultatul a ceea ce se întâmplă în economie și în politicile de stat, dar și în cel al construcțiilor artificiale, cum ar fi pragul sărăciei. Numărul oamenilor care se află sub un anumit prag de venituri, evident că depinde de înălțimea la care este stabilit acesta. Cu cât mai înalt este pragul, cu atât mai mare este numărul de oameni care ajung sub pragul respectiv”, susține Valeriu Prohnițchi, economist la Expert-Grup.

Portalul Anticorupție.md publică o investugație despre OFF-SHORIZAREA AGRICULTURII MOLDOVEI. Cei mai mari proprietari și arendași de terenuri agricole din Moldova sunt firme off-shore înregistrate în Cipru. 41% din suprafața terenurilor arendate în Moldova este concentrată în mâinile a două off-shoruri din Cipru. Fenomenul off-shorizării, potrivit experților, are drept scop optimizarea fiscală și ascunderea beneficiarilor finali ai afacerilor, constată jurnaliștii. Cel mai mare arendaș de terenuri din Moldova este grupul de companii Trans-Oil integrat în compania-mamă, offshore-ul cipriot Aragvi Holding International Ltd. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vaja Jhashi, cetățean rus, american și moldovean. El activează de mai bine de 20 de ani pe piața moldovenească și a ajuns de departe cel mai puternic jucător în agricultura Republicii Moldova prin grupul de companii Trans-Oil pe care îl controlează. Conform portalului Land Matrix, o imensă bază de date care monitorizează tranzacțiile, proprietatea și arenda terenurilor agricole din toată lumea, offshore-ul Aragvi este cel mai mare arendaș din R. Moldova cu circa 60.000 de hectare de pământ.

Peste 2 milioane de moldoveni au călătorit în Uniunea Europeană  cu pașaport biometric, de când nu mai avem vize, scrie Vitalie Vovc, într-o sinteză pentru Deschide.md. Autorul se întreabă „dacă aveau ochii legați sau dacă au avut timp să mai privească prin părți. Nu de alta, dar vin alegerile și dacă au avut ochi să vadă și cap să înțeleagă, ar trebui și să voteze corespunzător”.