Anunț de război „hibrid” – așa își întitulează Nicolae Negru editorialul din Ziarul Național, în care comentează amenințările Gazprom cu sistarea livrării gazelor naturale către Republica Moldova. „Fiind sigur că nu putem găsi repede un alt furnizor de gaze, „Gazprom”-ul ne transmite astfel că Moscova e supărată rău de tot pe actuala guvernare și dorește înlocuirea acesteia cu alta mai plăcută sufletului său. Motivul supărării îl putem presupune: Guvernul moldav a respins condițiile politice pe care Kremlinul dorise să le atașeze la condițiile comerciale din contractul „Moldovagaz” cu „Gazprom”... Cei care strigă că s-ar fi descurcat mai bine fie mint, fie cred în taină că trebuiau acceptate condițiile politice ale Rusiei, scrie autorul.  Acțiunile dușmănoase ale „Gazprom”-ului la adresa Republicii Moldova sunt o formă de agresiune, pot fi interpretate ca un anunț de război „hibrid”. Ostilitatea pe care o manifestă Rusia nu e de „partener strategic”, ci adversar înverșunat, „strategic”, care intenționează să profite de vulnerabilitatea energetică a statului nostru. De aceea, decizia de votare a stării de urgență trebuie privită nu numai prin prisma îngustă a unei probleme financiare urgente cu care se confruntă Guvernul în acest moment și care putea fi rezolvată pe diferite căi, ci, mai cu seamă, din perspectiva celorlalte pericole care pot veni dinspre Rusia, în contextul zăngănitului de arme răsunând la est. Dacă, mâine-poimâne, trupele ruse atacă Ucraina, gazele nu vor mai curge deloc și vor fi necesare alte decizii urgente, mult mai complicate. Starea de urgență este o necesitate mult mai mare, decât în cazurile precedente”, consideră Nicolae Negru.

Președinta Maia Sandu cataloghează drept „CIUDATĂ” poziția Interpolului care refuză să-l anunțe în căutare internațională pe Plahotniuc: „Se ascunde în Turcia”, titrează Ziarul Național. Președinta Maia Sandu afirmă că, din informațiile de care dispune, Vlad Plahotniuc, fostul lider democrat care a fugit în iunie 2019 din R. Moldova, s-ar ascunde în Turcia. Într-un interviu acordat pentru „PRO TV” București, șefa statului și-a exprimat nedumerirea că acesta nu a fost anunțat în căutare de către Interpol, deși ar fi beneficiarul mai multor scheme de corupție din R. Moldova. „Aici găsesc mai ciudată poziția Interpolului care a fost solicitat deja de câțiva ani să îl pună în căutare internațională, dar încă nu a făcut acest lucru. Amintesc că Plahotniuc este beneficiarul a multor scheme de corupție, dar mai ales al fraudei bancare în valoare de 12% din PIB. Repet, este cam ciudată această atitudine sau lipsa de decizie a Interpolului în raport cu Plahotniuc, dar știu că se lucrează și la nivel bilateral cu fiecare țară, acolo unde stau ascunși cei mai mari escroci ai Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu. Șefa statului a adăugat că dânsa, în discuțiile pe care le are cu omologii săi, solicită ajutor pentru recuperarea banilor furați din R. Moldova.

„Ce-l așteaptă pe Constantin Botnari (și pe ceilalți politicieni fugari) la Londra? – o întrebarea pusă de Alina Radu, într-un editorial din Ziarul de Gardă, în contextulm în care, zilele trecute, Constantin Botnari, fost deputat, apărut în spațiul public pe vremea oligarhiei lui Vlad Plahotniuc și dispărut din spațiul public odată cu el, în 2019, a reapărut la Londra, postând un video plin de revolte triste. Constantin Botnari (și șeful său, alți ortaci sau fugari stabiliți în Marea Britanie care au cerut azil sau s-au ascuns fără menajamente acolo) ar trebui să se îngrijoreze. Nu mai e atât de simplu să fii îmbrățișat de dulcea libertate britanică, dacă ai fost expus politic în state cu nivel înalt de corupție. O veste mai proastă pentru Botnari este că legislația britanică urmează să se schimbe, căci sunt impuse noi reguli de transparență. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat recent pentru The Guardian că: „Guvernul va înființa un nou registru al proprietarului efectiv al entităților din străinătate care dețin proprietăți în Regatul Unit, pentru a combate spălarea banilor și pentru a obține o mai mare transparență pe piața imobiliară din Regatul Unit”. O altă veste proastă e că Agenția Națională a Criminalității din Londra emite tot mai frecvent ordine de verificare a provenienței averilor, conacurilor, imobilelor de lux, a altor bunuri procurate peste noapte. Banii nu mai constituie singura condiție a unei vieți de lux la Londra. Iar restituirea bunurilor procurate din bani furați e un nou proiect britanic în desfășurare, spre nedumerirea lui Botnari, iar în numele lui, a „refugiaților” expuși politic de la Chișinău.

„La ce să ne așteptăm în cazul unei invazii a armatei ruse în Ucraina? – scrie Gazeta de Chișinău. O eventuală invazie a armatei ruse în Ucraina ar putea afecta direct Republica Moldova, care are trupe rusești în stânga Nistrului, forțe ce s-au activizat pe parcursul ultimelor două luni. La 13 ianuarie, militarii ruși din stânga Nistrului au efectuat exerciții cu lansatoare de grenade. „Eu nu exclud că o eventuală invazie ar putea porni inclusiv din regiunea transnistreană, deoarece Rusia are nevoie de Gura Dunării, o ieșire la Balcani. Astfel Ucraina ar putea fi încleștată din trei părți, inclusiv dinspre Donețk și Crimeea”, a declarat pentru „Gazeta de Chișinău”, expertul în problematica transnistreană, Ion Leahu. Gazeta de Chișinău scrie că autoritățile din Zona de Securitate sunt în alertă. La începutul lunii ianuarie, în premieră, trupele rusești împreună cu cele transnistrene au efectuat exerciții și aplicații militare chiar pe teritoriul localităților Corjova, din raionul Dubăsari, și Varnița. „Suntem în Zona de Securitate, așa ceva este inacceptabil. Oamenii s-au speriat. Militarii au ocupat capul de pod al Hidrocentralei de la Dubăsari și strada până la biserica din sat. Au efectuat trageri ca la poligon. Nu s-a mai pomenit așa ceva din 92 până în prezent”, ne-a informat primarul de Corjova, Sergiu Oprea. „La celălalt capăt al satului, spre Cocieri, acolo sunt exclusiv militari ruși, care la fel fac exerciții, împușcă. Ai noștri nu se aud, nici nu se văd. În ultima perioadă însă avem atât de multe probleme: financiare, pandemice, că nu mai discutăm și despre un eventual război. Unica noastră speranță e să nu existe provocări aici”, a spus Sergiu Oprea. Un alt primar din Zona de Securitate, Anatolie Iepure, din Hagimus, Căușeni, spune că aici aproape că în fiecare săptămână au loc manevre. „Ne-am obișnuit cu pericolul, deoarece din 92 până în prezent suntem ca la război. Foarte des se aud împușcături, fac aplicații. Ai noștri nu fac. Apar posturi militare ilegale peste noapte, oricine îți poate cere actele la control. Dacă ne permit să trecem – bine. Dacă nu – nu. Oamenii s-au obișnuit deja cu această situație anormală. Sperăm să fie pace, pentru că și așa avem multe probleme pe capul nostru legate de pandemie și sărăcie. Era bine dacă Ucraina pe parcursul ultimilor 30 de ani conștientiza mai clar pericolul transnistrean care acum o paște și pe ea, nu doar Chișinăul”, a spus primarul. Mai mulți comentatori politici de la Chișinău, inclusiv Anatol Țăranu, consideră că aceste exerciții au legătură strânsă cu tensiunile dintre Ucraina și Rusia. Potrivit expertului, Chișinăul trebuie să fie pregătit, să monitorizeze atent în special situația din regiunea transnistreană. Dacă Rusia va decide să intervină militar în Ucraina, este foarte probabil ca și Republica Moldova să fie afectată de această intervenție.